poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 5538 .



Prăbușirea lui Zen
poezie [ ]
Traducere în limba română de Șerban Foarță

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Leonard_Cohen ]

2009-07-10  |     |  Înscris în bibliotecă de Bot Eugen Iulian



Când pot să-mi înghesui fața-n acel loc
luptându-mă cu respirația
pe când ea-și coboară degetele impaciente
pentru-a se despărți
pe sine-n două
să pot să-mi folosesc întreaga gură împotriva
propriului ei nesaț,
cea mai intimă înfometare-a ei -
de ce mi-aș mai dori iluminarea?
Să-mi fi scăpat, oare, ceva?
Să fi uitat țănțarul de ieri seară
sau flămândul spectru al următoarei zile?

Când pot să rătăcesc pe acest deal
cu un cuțit în spate
din pricină că am băut prea mult Chateau Latour
deșertându-mi inima în valea
luminilor din Caguas
și să îngheț de spaimă când câinele de pază
iese din hățișuri salivând
și refuză să mă recunoască
și iată-ne, da, nedumeriți pe amândoi
cu privire la cine-ar trebui
să-l ucidă cel dintâi pe celălalt -
iar eu mă mișc și el se mișcă,
se mișcă și mă mișc,
de ce mi-aș mai dori iluminarea?
Să-mi fi scăpat ceva?
Există oare lume
să n-o fi strâns în brațe?
Există os pe care să nu-l fi șterpelit?

Când lui Iisus îi sunt atât de drag încât
sângele din inimă-i irumpe
iar eu urc o scară de metal
înspre gaura din pieptul său, făcută
de-o amărăciune mai mare decât China
și pătrund în cea mai lăuntrică-ncăpere
învestmântat în straie albe
ca să implor și să mă rog:
"Nu pe acesta, Domnule. Nu pe acela,
Domnule. Vă implor, Domnule"
și când privesc prin ochii Lui
cum neajutorații-s batjocoriți din nou
iar sfârcul tandru-mbobocit al omenirii
e prins în cleștele puterii,
al mușchilor și-al banilor murdari-
de ce mi-aș mai căuta iluminarea?
Să nu fi recunoscut oare vreo libarcă?
Vreun vierme-n glodul maiestății mele?

Când "bărbații-s proști iar femeile sunt nebune"
când toată lumea doarme-n San Juan și Caguas
când toată lumea, în afara mea, iubește
și au cu toții o religie și-un iubit
ca și un mare geniu al
singurătății-

Când pot să mă piș pe toate
universurile, după cum pot despuia femeia
fără ca, baremi, s-o ating
iar urina mă trimite după treburi
și-mi pot oferi uriașii umeri de argint
lunii cât o gămălie de chibrit-
Când ca de-obicei mi-e inima ucisă
de evanescenta splendoare a cuiva
și plan după plan
se sting asemenea regatelor analfabete
și, uite, gâfâi pe drum
în sus spre gara
incomparabilei izolări
A Saharei
și bat aerul în spuma unui cocon întunecat
al uitării fără de eforturi -
oare de ce-aș mai tremura pe-altarul
iluminării?
și la ce bun mi-aș mai dori un zâmbet
infinit?


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!