Evoluția capilară și artistică

Aveai talent, aveai și păr
Eu niciodată n-am uitat,
Bărbat distins, fermecător
La propriu și la figurat.

Acum, când folosești umorul
Te vaiți că-ți îngheață părul.

Dar ce să-ți mai înghețe, vai,
Podoaba care n-o mai ai.
Vei fi o legendă eternă
Ce face azi furori pe scenă!

Și-ai măi să fie, și-o chelie
Cu valuri mari de simpatie.
Dar toată strălucirea ta
Nu stă-n chelie, ci sub ea!

„Danton” TNB 74-88

Cine n-a văzut Danton
Ce-ai jucat-o an de an,
Ãla n-a trăit ca om,
Pielea nu-i face un ban!

Nu ai instinct de „Primăverii”
Că n-ai dorit legea puterii.
Te știu copiii și moșnegii
Că ai dorit puterea legii.

Compasiune cu mărturisirea din
17.05.200 privind dispariția
marilor regizori.

De ce ne dispar confrații
Și nu e pentru prima oară?
Aștept în fiecare seară
Același tren, aceeași gară.

Ca tine nici–o stea n-a strălucit
În spirit, har și demnitate.
Talentul tău e la zenit:
Ești mirifica eternitate.