agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 6430 .



iubirea era un bărbat înalt uriaș
poezie [ ]
Colecţia: Poezii de dragoste

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Buburuza78 ]

2009-09-25  |     | 



azi dimineață am văzut cea mai frumoasă iubire
din ultimii ani era un bărbat înalt uriaș
cu ochelari negri de soare și vestă de piele peste tricoul
alb o ținea strâns de mâinile amândouă
cu o mână o soție cârlionțată, cu cealaltă o copilă
împleticită de somn
erau tineri frumoși și se făcea că împrejurul lor dansa
bezmetică iubirea ca o țigancă beată de fum și de vin

nu vreau să zic că f-ul fericirii vine de la familie de la
fidelitate pentru că uneori f-ul ăsta
poate izvorî din palma unei prostituate care
dezmiardă în zori un chip adormit și necunoscut sau
din inima unei măicuțe ce te petrece cu privirea
într-o răspântie de unde nu știi dacă pleci ori sosești

nu vreau să zic că dragostea are reședința în
vreun loc anume pentru că e o chestie de minimă
cultură generală faptul că ea
e o pasăre călătoare
și că nicio vrăjitoare nu poate vedea
în nicio damă de pică în nicio ceașcă de cafea
ciobită unde va poposi
nici când

vreau să zic că de la masa unei cafenele se uita
la iubirea dansând ca o țigancă beată o femeie
a cărei credință pierise în urmă cu câteva zile n-o petrecuse
pe ultimul drum pentru că atunci când îți pierzi credința
nu-ți arde de ritualurile strămoșilor o dai simplu dracului
și-ți vezi de viață ca și cum ar mai avea rost
se uita la bărbatul uriaș cu ochii ascunși și cu iubirea
încălzindu-se în palmele amândouă și în privirea ei
pâlpâia tremurând o umbră de suflet
ca o
lumânare

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!