Îmi ninge și sufletu-mi cerne dorința
Iar fulgii de nea îmi alungă tristeți
Surâs de copil în dragi dimineți
Renaște pe-aripă de înger credința.

Troiene de vis ce acoperă drumuri
Aștern curățimi și croiesc idealuri
E-atâta liniște-n jur și pe dealuri
Departe, se văd răsărind albe fumuri.

Se-aud cânturi line și-alămuri răsună
Întinderea albă de-argint strălucește
O rază de Sus către suflet țintește
Și picuri de stele-mpletesc în cunună.

Vine Crăciunul și-n cânt de colinde
Ne umplem cu har și Iubire divină
Suntem mai buni, însetați de lumină
Și-n suflete flacăra sacră se-aprinde.

Îmi ninge în plete cu lacrimi de Cer
În suflet credința și dragostea-nvinge
Prin rugăciune chiar și ura se stinge
Vă colind cu Iubire linu-i lin, leru-i ler...