peștii tăi tucu au adus în casă lacul argintiu
noi i-am mâncat și am înotat toată noaptea
prin esenin prin celan și prin rilke
era cu noi și corbul care știa poeme din arghezii
din blaga și din stănescu
penele lui erau sudate în stâncile lui vieru
iar noi căutam în blana nutriilor
versurile cele mai adânci să ne aruncăm în ele

o, noapte care ai acoperit cabana cu stuf adus din
profețiile lui zarathustra o, noapte care ai știut
de la început că nu mai prindem ziua iubitelor noastre
în lustra ce lucește sus pe munte
de ce mă acoperi cu voalul mirelui
ce-și poartă-n pântec poemul plin de pânze


peștii tăi tucu au adus în casă apa dulce
noi am băut-o și am născut-o fii
sufletul meu se poate întinde acum gol pe mal
poate privi cum din alge-nvie
iubita care-și umple pântecul cu icre
din esenin din celan din rilke
și din corbul care strânge în ceșcuțe spicele de noapte