Pe monitorul laptopului meu s-au cariat o parte din cuvinte.
O altă parte stau înduioșate de durerea lor.
Apare o fată verde, împrăștiind o grămadă de cuvinte.
Îmi întreține atenția.
Amestecă genurile, codurile, dar eu însă mă trezesc că dețin puterea în tastele laptopului.
Fata verde vine peste mine și mă înconjoară cu gesturi.
Eu mă apăr de propria naivitate.http://www.poezie.ro/index.php/newtext/all/index.html#
#
Mă cuprinde un fior de revoltă, fata verde nu învățase să mângâie.
Avea mâinile aspre și sâni tari.
Părea omniprezentă, cu ochii atenți la puterea pe care o dețineam în taste.
Mă simțeamputernic în fața ei, ne despărțea un zid de cuvinte cariate.
Ieri am prins-o de păr și o trag după mine și azi.
Culoarea ei verde trezește în mine o fulgurație de senzații.




Stau la masa unei cafenele și mă joc cu câteva pliculețe de zahăr.
Dintr-o larvă iese fata verde.
Sorb din cafea și îmi întăresc voința de a o cunoaște.
În aer simt un impuls al culorii verzi.
Mă uit cu atenție la fata verde și îmi dau seama că face parte dintr-o folie abstractă deschisă spre mine.
Ea se înghesuie să-mi se înțepenească pe retină, fără ca eu să pot să mă apăr.
Mă ciupeam de față să rămân treaz, să fiu atent să nu îmi scape nimic din formele ei.
Fata verde se juca cu pliculețele mele de zahăr iar eu îmi lingeam degetele de atâta dulce.