Văd cum ploaia picăturile-și dirijează,
De la geam în stradă-i văd, cum se-mbrățișează...
Și durează, durează...
Buzele și-le-ascund sub cortina umbrelei,
Dar ea nu știe că locuiesc la etajul trei...

Smulg hanoracu' din cuier și trântesc ușa în urma mea,
Așteptând liftul să vină să mă ia...
În lift, într-unul din colțuri stă o domnișoară...
2--1--P - o las să coboare înaintea mea,
Dându-și ușor pe spate fularul, ștergându-mi lacrima...

Ieșită din scară se-ndreaptă spre ei,
Din urmă văd cum îi desparte pe-amândoi...
Își deschide aripile ascunse după păru' lung,
Pe ea o apucă de mână, și se-nalță spre crâng...
Momente ce mă străpung...

Merg trei pași înainte, doi înapoi...
Într-un final de drum, 'nainte-'napoi,
Ajung lângă el și-l văd împietrind...
Mă pregătisem să-i zic câteva vorbe, și nu numa',
Dar văzându-l așa, am plecat salutând...