Simbolic am deschis un geam
În vântul ud și plin de sare,
Pentru c-a fost din întâmplare
Și de lumină mă feream.

Știam că timpul se preface
Că mă cunoaște și mă-mpinge
Să ies puțin din carapace
Când toamna roșie se stinge.

Dar m-am trezit pășind egală
Cu mine însămi în oglinzi
Într-o tăcere infernală
Pe care nu poți să o vinzi.

Florina Ladislau