poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 751 .



așa știu eu să iubesc: frust
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Danaia ]

2015-01-27  |     | 



ca o stihie îmblânzită doar de sentimentul rădăcinilor
ce nu vor fi smulse de prima adiere-ispită
ca o apă ce poate trage după sine tot pietrișul
să-l așeze într-o altă matcă de va fi cazul
va spăla tina și va lăsa cerul să se-ntindă ca-ntr-un pat
a flori îi va mirosi răsuflarea și ochii fi-vor
sculptați în stânca în care pelerini odată
ne zidiserăm acoperiș și primele visuri
când te strig sunt ca un bucium ce-adună
stepele-ți toate la un loc cheamă ploile
să ne cunune în altare de liane coborâte
din vintrele sălbatic al cerului-tată
așa sunt eu când iubesc te fac uneori
să tremuri să te înspăimânți să nu mai vrei să pleci
când m-apropii de tine dai toate măștile la o parte
chiar și epiderma să te cunosc așa cum ești
fără nicio umbră fără nicio îndoială fără înserări
pregătit mereu să picuri roua pe mâinile-mi albe
să deschizi poarta nopții să ieșim pe cel mai apropiat câmp
înfrățiți cu bestiile să trăim frumos suspendați
în hamace turcoaz ivite obraznic din piepturile noastre goale
în care torțele ard și sapă fântâni prin care timpul se face mic
cât un bob de piper îl păstrăm în podul palmelor
nu-l eliberăm decât atunci când va fi deprins absolut
limbajul nostru de vietăți din lut încremenite spre cer
așa sunt eu când iubesc ca un soldat în armură
din cap și până dincolo de el iar unicul meu gest marțial
este acela de a te provoca în mod constant la iubire
doar cu tine însuți de mine apropiindu-te
vei fi cuvântul împrietenit cu duhul lucrurilor:
nu întârzia!




.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!