dacă e să mă prindă sfârșitul lumii
cu paharul plin
încă potent și încă semi-căsătorit
cu înjurăturile la adresa guvernului
nerostite
cu timiditatea dată la refuz
când văd pe stradă atâtea femei superbe
cu o carte neterminată
la care scriu de-o viață
și cu atâta amar de lume căreia
n-am apucat să-i spun că
în felul meu o iubesc
dacă e să mă prindă sfârșitul lumii
să fie vina sfârșitorului
iar dincolo
să-mi dea măcar o compensație ceva
o amnistie păcatelor și
să-mi retrocedeze
un hectar la marginea edenului pe care
năpădit de beatitudine numită astăzi credulitate
l-am pierdut la ruletă cu Lilith