A finisat doar teama și un pic de viclenie
Omul trecut prin măr rotund în pas galop.
Nu a putut să spună însă un real să fie împlinire...
Dar a-ncercat mereu să pară fericire-n plop.

El este prins de o dorință de a se simții pe sine...
Ea este prinsă de imaginea pe sine cu retort.
El încă se apropie de o lucrarea de minune.
Ea chiar se duce tot mereu spre coridor.

El nu îi spune că dorește totul prin iubire...
Ea nu îi spune că ie teamă de construcția de jos.
El chiar se pune să îi spună ce îl ține...
Ea chiar nu poate să îl ia în gând stufos.

Și mai lipsește un program ce-l face și tărie?
Și îi lipsește un program să fie ea cu tot?
Și prețul pentru el e prin lumină și stropire?
Și prețul pentru ea e numai în picior?