nu găsesc după-amieze
pentru fiecare dintre sentimentele mele:
un cal înaripat / respirația frunzei spre cădere /
scârțâitul de poduri sub apăsarea unui gând...
literele se așază buluc
fără niciun complex al inesteticului
al irealului
asemenea păsărilor flămânde la geamul
stăpânitorului
important e să supraviețuiască
până mâine până mâine...
nici toamna nu-și mai află locul
elementara definiție
intră cu afară cu tot
în fantasmele mele
îmi dosesc neliniștile într-unul
din buzunarele pardesiului verde
acolo unde zeul pitic păstrează
pacea ca pe o piatră prețioasă
oamenii tac
oamenii trec
ai zice că se grăbesc tot timpul undeva
undeva către un loc sigur...
sau ceva de genul
le e poftă poate
le e singurătate poate...
îmi amân luciditatea
mersul cu ochii prinși în capcane
pactul acesta cu himerele
dislocă bolnave orele atât de concrete
toate după-amiezele albe
așa de îngust concepute:
mereu ai avut
mai multe cuvinte decât mine
eu am intuit
felul lor de a se aduna