E4, e5 pioni și
pioni și cai
și câte o ață dentară,
în loc de pai
în palma ta formală
alai cu plai de ceară
și cuceriri în miez de seară.

Undeva în buncărele imaginației,
Dacia plânge
răsfrântă într-însa,
cu urme de pastile și sânge,
un amalgam de constelații
ce se frânge-
aluat de malformații.

Coclauri, lampă și ninsoare,
poezii bacoviene,
o unică soartă
răsucită în blesteme,
retrăiesc bucăți
din schele și sisteme.