Călător în noapte

Am mers cu trenul nopţii
privind pe geamul cu rouă
năclăit de şuieratul trenului
aÅŸtept ploaia,
la prima garã difuzoarele aştern în
picuri silabe
iar peroane pătrăţoase
la naÅŸterea ploii se fac frunze

cerul nu mai cuprinde fum de ţigară
şuieratul mărfarului îl împrăştie în
solfegii
când de fapt glasul roţilor de tren
rămâne compoziţie unversală
constat că mã transform în impegat
de miÅŸcare

mã plimb pe lungimi ruginite
din loc în loc îmi pun câte un petec
facând acarul să nu mai gaseasca
locul
unde oare va însãla el aţa
îl rog
să-mi pună mie funia în gât
poate adorm în gara Dej Călători
aşteptând legătura cu noduri
ce pare mai grea decât bãtăile inimii
în aşteptarea posibilei întâlniri
cu şeful de gară.