​din slujba Binevoitorului se întâlnesc pe fire de bambus,
înflăcărat, poetul scrie, ​și scrie, vascularizează spațiile internodale
cu dibăcia unei fecioare plasează polenul de la o floare la alta,
modelează caracterul fructului, - roz dolofan, edificiu boltit
cupolă cărnoasă, - fără să-și ia ochii
schimbă umflătura pământului într-un cutremur de gelatină,

El-Keuss: - cât timp vei rămâne? El-Harrab: - mă voi lupta până când voi muri,
conversația continuă ...
iar ​poetul toropit de năravul scrisului scrie, și
scrie: El-Harrab se învârte ca un păianjen iscusit preocupat de țesutul
sub soare
buze tremurânde,
ochi plini de lacrimi,
El-Keuss e luna prinsă-ntre maluri de carne îmbrăcată-n cristale carmin, - gură întredeschisă de sugar înfometat când muma-i oferă sânul, fumar rotunjit,
spărgător de nuci, arome ucigătoare de aer, - ​fantă de mari-adâncimi,
așchii de umbre ascunse-n creasta cocoș, - ispita capului luminos
(înțeleptul lumii care știe să intre în locurile cele mai obscure, hidoase,
harnicul lumii care se hrănește, se bucură de beznă)

în joacă, El-Keuss, îi prinde-ntre buze ochiul de vultur,
El-Harrab (Fugarul) se dezlănțuie în stânga și-n dreapta, - call nărăvaș, se luptă,
încearcă să scape, nu e cale de fugă, întunericul îi înghite suflarea,
- după culise o reptilă își schimbă pielea,
o sită-l cerne-n cercuri de cochilii: înainte și-napoi, dedesubt, deasupra,
în goană aprigă respiră umbra,
să o vadă
soarbe picătura răbdării cu limbă de peșteră, - har să-i fie înțeleptului,
har să-i fie harnicului, îl cerne de-l zăpăcește de moarte,
El,- râvnosul, aplică ciocănitul de graur, ​Ea,-l dă cu capul de toți pereții, de bolta înaltă,
- antagoniști grăbiți și-nfometați rup cu dinții unul din altul ( se zvonește că ar fi consecințele unor efecte secundare de clasă)
El, recâștigă curajul, alunecă-ntre urletul incisivilor, - tornadă de fildeș urcatâ-n cornul lunii,
duelisti iscusiți în a paria lovitura, a respinge asaltul:- nerăbdătorul e-nvinsul,
- ​îngăduitorul stăpânul triumfului

​( cu o voce gravă prof de filosofie ne citește o lecție: - cu siguranță se duce o luptă ideologică pe viață și moarte)
​
El-Harrab (Fugarul) își spală capul cu sudoarea frunții,
revigorat, sprinten și voinic, cu limbă de aur prinde glass : - vreau să mă lupt până-n clipa morții,

El-Keuss (Mitra-Importunata) fără zgomot și griji
​rupe-un zâmbet din strălucirea capului său
- bob de muștar rămas între coapse
ca un om înfometat, din nou
s-aruncă cu buzele pe masa ospățului
cuprinde ofrandele
înfulecă
fără să-și de-a seama încâlcește ițele, cu brațele
amestecă lumina poetului

iar,

poetul
copleșit de tânga cuvintelor
scrie, și scrie
contemplând vestigiile suflului
înțelepciunile lumii