azi am trecut inc-un esec
intr-o lista si asa prea lunga
dar am pastrat o parte din tine
nu-ti spun care,ca si asa n-o sa observi diferenta...

ciudat e ca observ pe mine
simptomele alunecarii in indiferenta
ca un doctor care observa pe propria piele
cum se instaleaza o boala pe care
o tratase de atatea ori
si acuma,cand vine vorba de propria persoana
ramane socat,infrant si refuza sa se trateze...
refuz sa ma tratez,refuz sa ma salvez,
incep sa nu mai simt spinul din talpa
incep sa ma obisnuiesc cu intrebari fara raspuns...
si nu te alung din mine
sperand ca poate
lasandu-te in viata mea
ca pe o maxima,ca pe-un element incontestabil superior
la care sa raportez toate esecurile ce vor urma,
sa fii unitatea mea de masura
sa-mi numar cu tine
orele pierdute incercand sa-mi descalcesc ideile,
luptele duse in mine
intre sentimente si gandire
si diminetile in care imi doresc sa nu ma pot trezi;
imi voi putea gasi uneori refugiu
nu intr-un pahar gol de alcool,
ci intr-o amintire cu tine
si-o sa-mi sugrum parerile de rau,
printr-un suras amar...