agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3443 .



Șovăielnic rememorez clipe din scoarța oglinzii întoarse
poezie [ ]
pentru Mihai

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Decembrie ]

2005-11-08  |     | 



în zorii aceștia locuiește o noapte
………………………………..

se prelinge în șoaptă pe ziduri și porți
uitându-se verde
în verdele ierbii
camuflată în ceață
jucând inimi la sorți
și-atingând cu tunet de purpură
cerbii


în zorii acestei zile înfloresc cuvintele cu parfum de mosc
le stropisem de aseară în verde smălțuit cu pași mărunți
inimile șovăielnic caută de-a pururi înserările târzii
atingând cu tunet de purpură slovele m-aș întoarce fără vești
doar zâmbetul firav melancolic a bunică
deschide spre răsărit
aripi

de la o vreme
am început să-mi șterg de praf
sentimentele
cu regularitate
uneori le dau alt nume
sau le renumerotez cu grijă pentru a le putea găsi mai ușor
peste o viață sau două


de la o vreme sentimentele poartă mirosul gutuilor roșiatice
alteori se poartă levănțică la rever
cu brațele mă vei prinde cerc pășind peste imagini un gând căzut de aiurea
m-am lipit de trupul unui nume de ceață
șovăielnic rememorez clipe din scoarța oglinzii întoarse
o lacrima mare de aur
stălucește în noapte icoana din raft
ne vom întâlni poate
peste alte două vieți

beat de oboseala fiecărei zile
mă târăsc prin secunde răvășite
melc nebun proiectând viteza
pe un ecran panoramic

mi-e rău de bine
de tine


mi-e rău de bine
mă cobor acum în ierburile verzi
în ochii mirați cerul se răsfrânge
a fost odată când adunam nisipul în clepsidre
străbătând mirată… cât a trecut?
cu buze fierbinți am cântat soarelui
frunzele nerăbdătoare dansează a ecouri de toamnă
cuvintele oarbe se dezlină
primenind rândurile
mă trezesc mereu cu umbra prelungindu-se pe un țărm
construind din clepsidre
castele de nisip

ai inchis cuvântul în brațele tale

n-am să-ți scriu despre toamnă
n-am să-ți scriu nici măcar
despre mine
am să tac doar puțin despre tot ce ne doare
și am să mă-ntorc dinspre azi către mâine
ținând-mi inim-n palme apoi


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!