a mai trecut ceva timp de la ultima ta strigare
erai atunci un crocodil cu pene pregătit să urci în
trenul care muge sângele soldaților însurați cu moartea
la o distanță aglomerată de căldură
gloanțele păreau un ceas ce doarme ca într-o cușcă de câine
se adunau grămadă perechi de bocanci cu șireturile sângerânde
fără nume fără onoruri
mărgelele femeilor cochete, astre pe cerul plin de praf,
iar voi îmbrăcați în verde ca niște fire de iarbă primăvăratecă
păreați niște furnici în ploaia picăturilor de pușcă
erai atunci un crocodil cu pene pregătit să mori

***
în curtea casei tale o grămadă de fotografii
un album de crize
un altul cu femei
un altul doar cu cerul înțesat de nori
și unul doar cu tine
un foc pregătit să lumineze ziua

***
a trecut ceva timp
erai atunci un crocodil cu pene
mărgele pe cerul plin de praf
acum înghesuit în lumină
încercuiești o nouă zi
ca în albumul tău de crize