Așteptare

Între clipa de-atunci și cea de acum
s-a scurs o veșnicie,
Gandul, superb inorog întrupat din ninsoare
aleargă, singur și nebun peste vasta câmpie
pe care tu mi-ai desenat-o în palma stangă.

Între ceea ce sunt acum și ceea ce am fost
s-a înaltat un pod din oasele orelor moarte,
Corbii ce au devorat demult trupurile lor
zboară flămânzi în cercuri infernale
desenând pe cer
umbrele spaimelor incerte de dor și de moarte.

Între cuvântul scris acum și cel nerostit
se întinde scheletul diform al orelor moarte,
peste care
alergă un solitar inorog, desenând
povești de amor în palma-mi stângă,
Ninsoarea va acoperi însa urmele pașilor tăi
iar corbii vor muri de nesomn căutându-mi trupul.