Dragă felul meu de-a fi,
mi-a fost dor de tine
(deși ai fost mereu aici)
cu toate că îmi faci mai mult belele.
În general, observ că oamenii știu
că nu s-ar putea plictisi de mine
la câte personalități am
dar îi sperie să vadă
cât de nărăvașe sunt majoritatea.
Þin să-ți spun că n-am nimic cu tine
din cauza asta
deși mă obosești uneori
ai putea încerca să nu mai iei totul în joc
sau totul în tragic
sau totul în tot.

Știu că din cauza ta -
că pendulezi atât de rapid între extreme
ca o mână agitată prin aer
- culmea e că par echilibrată, sunt văzută la mijloc.
Isn't that ironic?
În concluzie, îmi pare bine că am avut discuția asta.
Nu o lua ca pe-un reproș, nici ca pe-o încurajare,
îmi pare doar bine că suntem ok acum, că we're cool.
Cu drag,
aceeași susținătoare fidelă,
dar realmente instabilă,
Eu.

15 oct 2008.