așezarea cere atenție
o grijă de forme, un mercur suit pe o linie dreaptă
se face tot mai frig
și aerul se îngroașă sub presiunea tavanului
simt durerea din mână cum urcă până spre umăr
respirația fierbinte pe obrazul meu tot mai aproape
un cuib, o adunătură de lucruri de umbre
merg pe stradă și vocea tipului de la unirii îmi vorbește despre dumnezeu
știu că nu pot să cred în oameni
caut în mine și frigul se îndeasă în buzunar odată cu mâinile
cred că ninge în constanța cred că drumul va fi greu de făcut înapoi
și tot frigul ăsta doar pentru că uiți să încui ușile
să închizi ferestrele să le astupi


merg pe stradă între foișor și intersecția moșilor cu eminescu
scriu o poezie proastă în gând pe care am să ți-o citesc
într-o seară când ai să adormi
merg pe stradă pentru că nu mai știu cum e să te oprești undeva
pe o bancă lângă un om cu o carte deschisă