aranjând rotund biscuiții sub pahare
am uitat sarea
sarea aceea de mare servită cu pâine neagră
de fiecare întoarcere
și care îți făcea pielea amară și buzele vinete
de albastrul apei
vălurind la capăt de hartă

când vei veni
să te speli de stradă de umbre și de petrecere
să îmbraci halatul și să închini cu mine
pentru un amănunt de realitate

voi turna șampania
privit prin gheață obrazul tău va ieși la iveală
preț de o clipă
dizolvându-se apoi printre bule

(te aștept de Crăciun)
atunci când se adună acasă
sângele de prin hărți șifonate
și drumurile-s un mănunchi de raze reflectate
în paharul din care ne bem așteptările
și amintirile
cu sare și pâine și măști dizolvate

____
N.B. Interzis a se introduce pe blog-uri personale și alte site-uri
fără acceptul expres al autoarei. Mulțumesc.