Căci acela ce vine nu va fi nici om și nici fiară...
Străjerii sunt neliniștiți...de la utrenie, un străin pe un cal albastru dă ocol castelului Sante-Chazerne.
Nu i se vede chipul, ci doar un văl.
Sergentul Allezy, comandantul gărzilor, îi cere să-și arate fața...dar străinul se mulțumește a da ocol castelului.Călăreți aidoma lui i se alătură răsărind parcă din neant.
În acest timp, în castel....
Contesa de Sante-Chazerne:Nausica, e vremea, acum, întâia oară
S-amâni plecarea-ți iute de-aici la ceas de seară...
Nausica: Dar mamă, e acela pe care îl iubesc
E doar Tempor,al meu iubit râvnit
Ce dragostea o știe, cu el e-un joc deschis
Cu părul de lână, cu zâmbetul pripit
Ispită inocentă, pe mine mă-înbie
Cu plăceri negândite și bucurii de vis
Pe calul lui albastru mă poartă-n zări deschise
Cu freamătul dorinței mă face să-l doresc
Contesa de Sante-Chazerne Nausica, copilă, e proastă a ta minte
Te-agăți de o himeră, e doar un vis prostesc
Acela este Moartea pe calul său famelic
Nu te duce copilă, strigoii te răpesc!
...
Nausica fuge, bineînțeles. E doar fratele ei, timpul de care e îndrăgostită.
Un mic incest...