Dragostea, ca buruiana,
Printre gânduri a dat iama,
Smulsă, tunsă și săpată,
Plivită-n tâmpla ridată,
Frumusețe-nșelătoare
Cu-așa camuflaj de floare,
Creste iarăși, stârpitura,
Cât ar spune pește gura
ÃŽntr-o zi, c-o nebunie
Te alegi la pălărie
Atârnându-ți pe-o ureche
Zâmbet apucat de streche,
Verde vâna, roș obrazul,
Sentiment crescut ca prazul,
Născut dintr-o primăvară
Rotunjimi capătă-n seară,
Pe-un oftat de mucegai
Lacrimi de tânăr balai,
Retezate-n săpăligă
Trei săruturi stau să frigă
Între vise să te prindă
Cu păcatul sus, pe grindă,
Descânt de lele nebună
Crește inimii cunună
Și o strânge-n laț, vicleana,
Dragostea, ca buruiana.