poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3406 .



focul în-cântării-de-sine
poezie [ ]
(heraclit din eres)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [koga ion ]

2004-07-12  |     | 



cântecul este sufletul creatorilor
născuți pântecul armoniei jucându-se cu sine
cel-veșnic-singur este numele lui primordial
răzvrătindu-se egoistei încremenirii materne

el trece prin joc în-afara-jocului
mâini de copii-lumină încremeniți constelații
universurile umbresc ascunzătorile haosului
în care timpul tace cast de-a v-ați ascunselea

cuvântul a născut toate despărțirile
este viu doar ceea ce este pururea imperfect
neîntregitul se caută în niciodată-de-găsitul
nimeni și nimic se ascunde în sufletul său

creatorii aruncă pietre în întuneric
bezna fecundează cercurile de zei de animale
de plante și astrele unde viețuiesc jumătățile
omului-piatră care se joacă din cerc în cerc

din care cerc în care cerc nefericitule
neaflându-ți natura plângi și plânsul te năruie
e primăvară a înmugurit moartea găuri negre
din lira cometelor își leapădă bocetul praful

cel-ce-și-a-părăsit-ascunzătoarea
aleargă din taină în taină deșirând cerurile
cine îl vede nu-și mai ascunde fața în ziduri
pășește în joacă raza-dintre-cercuri-plimbate

cântecul aprinde clipa de lumină
nu te teme ne-am născut văzători de nimic
culorile sunt ploi care ne învelesc părintește
celui-veșnic-singur iarna încremenirii oarbe

nu merită să te faci alpinist și nici atât călăuză
pentru a-ți răpi hoitul din genunea singurătății
agățat de șerpi de liane de păsări sau de femei
ca de o scară a soarelui-răsare mâine de piatră

lumina ne arată așa cum suntem – mizerabili:
mincinoși lași ipocriți hoți violatori criminali
înfumurați și – proști fiind – cu o bună părere
despre aceia care suntem în visul nostru urât

uitându-mă în oglindă simt un gol în stomac
și totuși sunt om și totuși nu sunt nici eu altul
soarele mă-sii de chipuri și de asemănări rele
nu avem nici un câștig suntem așa din plăcere

de ce aș escalada neasigurat colții nimicniciei
pe creastă nu este nici un împărat – a zburat
pe un alt munte și poate nu există nici creastă
ci numai o scară de leșuri a celor buni și naivi

aprindeți lianele făclie a ochilor fără de soare
nu fugiți ca lighioanele văgăunile nu se aprind
numai cine se prinde de funia vie a răzvrătirii
va lăsa în urmă drumul care nu va mai fi altuia

iată inima ta ninge cu porumbei bine-cuvântați
curcubeul are trup de femeie oftează icoanele
te amețește aroma vinului fiert urcând prin vene
la creierul care s-a dezghiocat într-o nucă de aur

de-acum poți spune că zeci de ani ai fost mort
în văgăună nu e nevoie alpinist și nici călăuză
să te faci – chemarea nu vine din hrube mizere
doar focul îți arde palmele tălpile și pântecul

teme-te de zei chiar și când îți dăruiesc focul

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!