(#)diezul
Tot mai multe obstacole
În calea mea
Unele inventate,altele cucerite-
Tot mai multe semne ironice
De adaptare la teren
Brusc anonimatul se coboară
Ca o cortina de voaluri brocate-

#(lipsa bemolului)

o șansă să mă întorc în timp,
o portiță
de ieșire
spre lumea neștampilată ,
lumea sunetelor.
) =)
lipsa parantezelor
mă simt uneori
ca un om parașutat
într-un oraș
necunoscut
fără nici o misiune
anume, fără nici o scăpare.
zidurile mă înconjoară
ca o fortăreață
vulturii-și caută prada
#

din ce in ce mai perfidă
noapte-mi desfată visuri vorbite
în românește...
vraja se destramă cu greu
dimineața,
ziua devine o pedeapsă
așteptată

suport căldurile
suport frigul
dar nu rezist
la cocteilul deghizării obligate.

#
nu datorez nimănui bemolii,diezii
sau becarii,
pașii m-au dus înspre lunca mea
din vis ,prin poem
mlaștina nu m-a cuprins
la timp,nu m-a iubit-
dar eu sunt înlăuntrul lucrurilor
un biet sîmbure de caisă
ce se poate strânge
între dinți

hibernez lîngă lumea introvertită-

bianca marcovici

fragmente
metafore românești din Israel
ed.Cronica,2000,Iași
volumul 2
"""
mulțumesc pentru semnalări