poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2752 .



Premiu literar postum pentru Mihail Sebastian
presa [ ]
Cinci secvențe din viața și mass-media germană (38)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Delagiarmata ]

2006-10-01  |     | 



Pe programul Operei din Berlin stătea și opera Idomeneo de Mozart. Stătea, fiindcă acum conducerea operei a șters-o din program din motive de frică. Înscenarea berlineză ar putea să rănească sentimentele musulmanilor. Regele Idomeneo prezintă în varianta regizorului Hans Neuenfells capetele decapitate ale lui Poseidon, Isus, Budda și Mohamed. Intendantul Operei, doamna Kirsten Harms, argumentează decizia ei cu indicații primite de la organele de securitate din capitala germană. Ministrul de Interne, Wolfgang Schäuble (CDU), a calificat cele întâmplate drept „o nebunie” și a spus că așa ceva ar fi „inacceptabil”. Ministrul de Stat pentru Cultură, Bernd Neumann (CDU) a declarat: „Dacă deja grija pentru eventuale proteste duce la o autocenzură, atunci cultura democratică a cuvântului liber va fi în primejdie”. Și responsabila pentru cultură a ecologiștilor (din opoziție), Katrin Göring-Eckardt, a vorbit de o „capitulare din motive de supunere prematură”. + + + + + + Frica de teroriști începe să-și pună amprenta pe toate sferele vieții culturale din Germania. Parcă o astfel de ținută, de o lașitate deplorabilă, ar opri pe câțiva descreierați să comită crime teroriste.

Pentru premiul Oscar pentru cel mai bun film din străinătate a fost nominlizat filmul german „Das Leben der Anderen” (Viața celorlalți). Este vorba despre un film de debut al tânărului regizor Florian Henckel von Donnersmarck. După ce cinematografia germană s-a ocupat până acum mai mult într-un stil melancolic-comediantic de viața din fosta RDG, prin filme ca „Sonnenallee” (Aleea soarelui), „Good Bye, Lenin!” sau „NVA” (Armata populară națională), de data aceasta se povestește o poveste despre modul de supraveghere a unei familii de artiști de către organele de securitate ale statului, bine cunoscute sub denumirea Stasi. Filmul a primit în Germania deja multe premii. Și la festivalul de la Toronto pelicula a fost primită cu multe simpatii din partea criticii și a publicului. + + + + + + Un Oscar pentru un film care demască metodele inumane ale aparatului de represiune din RDG ar fi și o reînviorare a amintirilor la sistemele comuniste din toată Europa, amintiri care de zi ce trece pălesc mai mult.

Karl Schiller (1911-1994) a fost ministrul de economie al Germaniei în perioada 1966–1972. era membru al Partidului Social Democrat (SPD). Dar în timpul războiului era membru al partidului nazist NSDAP. Acum a apărut o scrisoare pe care Günter Grass a adresat-o la 15 iulie 1969 acestui Karl Schiller. FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG din 29 septembrie a publicat scrisoarea în care scriitorul german l-a rugat pe politicianul german să „vorbească la prima ocazie oficială despre trecutul său în timpul nazismului”. Despre trecutul său propriu în timpul nazismului Grass a scris și a vorbit abia anul acesta (vezi și Cinci remarcări nr. 34). Criticii lui îi reproșează acum această întârziere de 37 de ani, uitând însă că pe de o parte diferența de vârstă între Schiller și Grass este de 16 ani și pe de altă parte nu se poate vorbi la Grass de un angajament politic. + + + + + + Deci, heiße Luft – aer fierbinte, cum spune neamțul, și de data aceasta în cazul Grass.

„Octombrie este o femeie” se intitulează o serie de activități culturale, dedicate femeilor și susținute de femei, care au loc anual la Ingolstadt. Titlul original în limba germană „Der Oktober ist eine Frau” este însă o anormalitate gramaticală, în germana cuvântul octombrie fiind, spre deosebire de lb. română, de gen masculin ca și cuvântul luna. Deci ceea ce în concepția românului ar putea să fie o alegorie normală – luna octombrie este o femeie – constituie pentru un vorbitor de limbă germană un moment de șoc în care simte că în acest titlu ceva nu este corect. Tocmai acest efect de șoc a fost calculat de realizatorii festivalului de la Ingolstadt, festival care se desfășoară anul acesta între 24 septembrie și 31 octombrie în cea de a 12-a ediție. Festivitatea de deschidere a festivalului a avut loc în cadrul unui vernisaj a expoziției de pictură „Visiuni și energii din perspectiva femeilor”. Sunt expuse 171 de lucrări realizate de artiste din 23 de țări. Cu toată diversitatea temelor abordate și a tehnicilor folosite au toate exponatele ceva comun, și anume dimensiunile de 30 x 30 cm. Și încă o concordanță merită a fi amintită. Toate artistele se angajează în cadrul proiectului internațional „Covorul zburător” (http://www.flyingcarpet.ch). Expoziția din Ingolstadt a fost realizată de artistele plastice Sieglinde Bottesch, născ. în anul 1933 la Sibiu, trăind azi la Ingolstadt (http://www.sieglinde-bottesch.de) și Beatrix Eitel, născ. în anul 1964 la Brașov, cu domiciliul actual în orașul bavarez Pfaffenhofen (http://www.beatrix-eitel.de/). + + + + + + Expoziția din galeria de artă Harderbastei, str. Oberer Graben 55 85049 Ingolstadt, poate fi vizitată până la 22 octombrie 2006, zilnic, în afară de luni, între orele 11 și 18.

DONAUKURIER din Ingolstadt își informează cititorii în numărul de azi că premiul literar „Frate și sora Scholl”, dotat cu 10.000 de Euro, va fi decernat la 20 noiembrie postum lui Mihail Sebastian (1907–1945), scriitor evreu-român cu numele civic Joseph M. Hechter. Urmașilor lui li se va înmâna premiul în cadrul unui act festiv la Universitatea Ludwig Maximilia din München. + + + + + + Juriul scrie în motivarea sa că Jurnalul (1935-44) lui Sebastian ar fi „o pledoarie insistentă împotriva ultranaționalismului, antisemitismului și terorismului”.

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!