poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3228 .



Cenaclul Umoriștilor Sibieni „Nicolaus Olahus” – 35 de ani de activitate neîntreruptă (3)
proză [ ]
(Relațiile cu Uniunea Epigramiștilor din România)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [rodean ]

2010-04-14  |     | 



Notă:
Textul de mai jos, precum și celelalte episoade postate sub acest titlu, reprezintă câteva fragmente din prima monografie a Cenaclului Umoriștilor Sibieni „Nicolaus Olahus”.

De la bun început se cuvine să menționăm faptul că excelentele relații pe care le-a avut de-a lungul timpului Cenaclul Umoriștilor Sibieni „Nicolaus Olahus” cu Uniunea Epigramiștilor din România au avut la bază colaborarea personală, bazată pe respect reciproc, dintre Naum Smarandache și viitorii președinți ai U.E.R., Mircea Trifu și George Corbu, încă din anii în care mișcarea epigramatică nu era organizată într-o uniune la nivel național. Aceste bune relații s-au extins aproape la nivelul tuturor sibienilor și bucureștenilor din jurul personalităților menționate anterior.

Spre exemplu, într-o scrisoare datată 29 ianuarie 1985, Mircea Trifu se arată foarte interesat de problemele cu care se confruntă cenaclul sibian și dă unele sfaturi deosebit de pertinente, la obiect și „pe puncte”, referitoare la schimbarea denumirii clubului în „cenaclu”, la pregătirea activităților care să marcheze cei 10 ani de activitate a cenaclului sibian, la procedurile de urmat pentru a se aproba editarea unui volum aniversar.

Sunt multe asemenea puncte de vedere în corespondența purtată cu Naum Smarandache, dar, și mai important, Mircea Trifu și alți epigramiști renumiți din Capitală s-au deplasat în mai multe rânduri la Sibiu și au avut rodnice schimburi de opinii cu cenacliștii de pe malurile Cibinului. Documentele care ilustrează aceste aspecte sunt bine păstrate în arhiva cenaclului, pentru a putea fi cercetate de oricine dorește să afle mai multe despre mișcarea epigramatică din România, sau despre fenomenul cenaclurilor literare din anumite perioade.

Pornind de la premisele enunțate anterior, este ușor de înțeles de ce toate activitățile inițiate și desfășurate pentru înființarea Uniunii Epigramiștilor din România au fost sprijinite cu entuziasm de cenaclul sibian. Sperăm că actualii conducători ai U.E.R. nu au nimic împotrivă să menționăm în continuare, doar pe bază de documente, momente importante din istoria U.E.R., deoarece noi considerăm că istoria unui cenaclu afiliat la această uniune nu poate fi ruptă de istoria uniunii însăși.

Primele intenții ale lui Mircea Trifu de a înființa Asociația epigramiștilor din România au fost comunicate cenaclului sibian la data de 17 ianuarie 1990, printr-o scrisoare foarte riguros redactată, cerându-se opiniile sibienilor cu privire la 6 probleme importante, unele dintre acestea având până la 5 subprobleme. Se vorbea în acest proiect de modalități de organizare și de finanțare, de revista asociației și chiar și de o editură proprie. A urmat un fructuos schimb de opinii pe tema statutului și a altor documente organizatorice de bază.

Deși inițiatorul a suferit un grav accident cardiac, la care face referire într-o altă scrisoare, a continuat eforturile organizatorice și, cu ocazia Întâlnirii epigramiștilor de la Brăila din 10 august 1990, a avut loc, la Casa de Cultură a Municipiului Brăila, ședința de constituire a Uniunii Epigramiștilor din România. Au fost aleși în conducere Mircea Trifu (președinte), Mircea Ionescu-Quintus (vicepreședinte) și Viorel Martin (secretar).

Ne mândrim cu faptul că președintele cenaclului nostru, Naum Smarandache figurează între cei 12 membri nominalizați ca făcând parte din uniunea nou creată.

A urmat o perioadă în care, în Cenaclul Umoriștilor Sibieni „Nicolaus Olahus” s-au studiat toate documentele Uniunii Epigramiștilor din România și s-au luat măsurile organizatorice pentru afilierea la noua uniune creată. Inițial au semnat pentru aderare și au plătit cotizația pentru anii 1990 și 1991 următorii cenacliști sibieni (în ordinea din tabelul existent în arhivă și cu numele din acesta): Smarandache Naum, Munteanu Nicolae, Purcia Sever, Berghia Ioan, Voicescu Viorica, Glod Dumitru, Cherescu Pavel, Hulea Octavian-Liviu, Florea Savu, Mihu Nicolae, Dragosin Traian, Mărginean Ioan, Constantinescu Ion, Ivan Nicolae, Pop. I. Vasile. Tabelul (în 4 exemplare) și banii pentru cotizație s-au trimis domnului Mircea Trifu la data de 28 septembrie 1990, adică la doar câteva săptămâni scurse de la ședința de constituire a Uniunii Epigramiștilor din România.

Activitatea de înscriere a sibienilor în uniune a continuat, ea fiind și astăzi un obiectiv important al cenaclului.

Multe au fost, în anii care au urmat, manifestările prin care s-au exprimat foarte bunele relații dintre cenaclul nostru și uniunea nou creată. Menționăm doar câteva: publicarea de antologii de epigrame, realizarea revistei „Epigrama”, organizarea de concursuri, participarea la multiple consfătuiri.

Din nefericire, sibienii au trăit și durerea pierderii celui care a fost primul președinte al U.E.R., Mircea Trifu. Cu emoție, avem în față, un comunicat redactat de Ion Geană, prezentat la ședința Clubului „Cincinat Pavelescu” (trimis, în copie, și cenaclului sibian); cităm din acest document:

...Canicula solstițiului de vară – jumătatea anului 1994 – ne-a adus în suflete mare durere, mare pierdere, ireparabilă, doliu în Familie, doliu în Buchetul Cenaclului, în Uniune, doliu în lumea Epigramei românești contemporane...
...Luni 20 spre marți 21 iunie, fulgerător, prematur, a plecat dintre noi – în eternitate – Multregretatul scriitor MIRCEA TRIFU, părintele, dascălul care a pus multora condeiul în mână, învățându-i abecedarul epigramei, profesorul care, pe mulți i-a susținut, i-a promovat la bacalaureatul epigramei, Omul care, cu demnitate, cu talent, competență, spirit organizatoric exemplar, mereu cu fruntea sus strecurându-se printre invidioasele „furci caudine” ale momentelor, a condus cu pasiune - a slujit cu devotament – timp de 25 de ani, împliniți chiar în anul acesta, Catedra Epigramei românești...
...Despre acest dureros eveniment, la căpătâiul multregretatului Mircea Trifu, la catafalcul Dumnealui – depus vineri, 24 la capelele Cimitirului Bellu... au pronunțat cuvântare emoționantă, elogioasă, de recunoștință, pe rând... doamna profesor universitar Elis Râpeanu – vicepreședinte la Clubul Epigramiștilor „Cincinat Pavelescu”, domnul jurist George Corbu – consilier la Ministerul Învățământului și domnul doctor Nicolae Ghițescu – președinte al clubului...


Sunt menționați în documentul respectiv, (fără prenume) și epigramiștii prezenți la înmormântare, între care, din provincie, domnii Constantinescu – Sibiu, N.P. Mihail – Sinaia, Olteanu – Ploiești, Petrescu – Pitești, Popescu Smarand – Craiova, Suciu – Brașov, Tudorache – Ploiești.

Cenaclul Umoriștilor Sibieni „Nicolaus Olahus” a avut, în continuare o foarte bună colaborare cu U.E.R., condusă de noul președinte, distinsul om de cultură și epigramist experimentat, domnul George Corbu. Pe lângă criticile constructive la adresa activității cenaclului, ne-am bucurat, nu de puține ori, și de aprecierile elogioase ale domniei sale. Nu o să facem un bilanț al acestora, dar subliniem că noi le-am reținut pe toate (și criticile și laudele). Menționăm doar, cu satisfacție, că la data de 10 martie 2000, cu prilejul aniversării a 25 de ani de activitate neîntreruptă, cenaclul sibian a fost distins cu Diploma de Membru de Onoare al U.E.R.

În colaborarea dintre cenaclul sibian și U.E.R. un rol deosebit de important l-a avut bogata corespondență purtată de președinții cenaclului cu cele mai reprezentative personalități din lumea epigramei. Bineînțeles că atunci când am constituit arhiva cenaclului, am reținut, cu acceptul foștilor președinți (sau al urmașilor legali ai acestora, în cazul lui Naum Smarandache) doar corespondența care avea semnificație pentru activitatea cenaclului, nu și pe cea personală, deși, greu se putea face o asemenea distincție. Tocmai pentru a pune în evidență dilema cu care ne-am confruntat, o să facem publică o scrisoare, aparent personală, dar care, prin evoluțiile ulterioare s-a dovedit de interes general pentru mișcarea epigramatică din România, pentru istoria epigramei și, de ce nu, poate chiar pentru istoria literaturii. Este vorba de o scrisoare în care doamna Elis Râpeanu îi comunică lui Naum Smarandache cum i s-a aprobat tema pentru lucrarea de doctorat:

...am lăsat la urmă o veste care cred că vă va bucura mult: mi s-a acceptat ca temă de doctorat „Epigrama în literatura română”, la care lucrez din 1986. M. Trifu a apucat să-și vadă împlinit acest vis prin mine, îndemnându-mă să nu mă las. Inițial mi s-a spus că „epigrama este o bagatelă, cum poate fi subiect de doctorat?”. În plus, eu apelasem la Ștefan Cazimir, care îmi fusese asistent la prima facultate de filologie pe care am făcut-o...
...E un adevărat profesor universitar, a parcurs toate treptele didactice universitare (nu s-a cocoțat pe post de conferențiar sau de profesor după revoluție), știe carte, are mult bun simț și e foarte uman...
...Abia anul trecut, după insistențele mele și după refuzul meu de a-mi alege altă temă adiacentă (Umorul la nu știu care scriitor, Mijloacele comice, sau Satira etc., etc.), s-a găsit tot un... descuiat la minte (Paul Cornea care era decan la filologie), care i-a zis lui Ștefan Cazimir: Dacă ține atât de mult la tema asta, las-o domnule s-o aleagă, dacă cucoana are ce să spună despre epigramă cât să umple o teză de doctorat, las-o în pace și accept-o! Eu renunțasem după atâtea încercări. Ștefan Cazimir nu știa de unde să ia telefonul meu să-mi anunțe vestea. Și-a amintit că sunt epigramistă și l-a sunat pe Mircea Trifu, de unde a luat telefonul meu. În ultima zi de înscrieri mi-a dat telefon și acum lucrez la teza de doctorat cu subiectul „Epigrama în literatura română”...


Va urma!

.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!