agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 96 .



Destine împletite
proză [ ]
- roman -

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Sagittarius ]

2019-08-25  |     | 



Capitolul 20.



O nouă zi începea… Valentin Rudelly se prezentă, aşa cum promisese, la prima oră, la decanul Sergiu Norega. Bătu timid la uşă, aşteptând permisiunea de a intra. Atent, Sergiu auzi şi spuse:
- Intră.
Îşi ridică privirea şi zări un tânăr, care-l salută:
- Bună dimineaţa. Sunt Valentin Rudelly. Aţi spus să vin la prima oră aici, la dumneavoastră.
- Da… Ia loc. Să-l aşteptăm şi pe Dan.
- Poftim?! păru nelămurit băiatul, în timp ce se aşeza.
- Profesorul Dan Ullmann, explică Sergiu.
- Aaa… se dumiri băiatul, apoi se aşternu tăcerea, întreruptă doar de foşnetul foilor pe care le cerceta decanul.
Nu avură mult de aşteptat până la sosirea profesorului. Vali se ridică de pe scaun, în semn de respect.
- Bună dimineaţa, domnule profesor.
- Am întârziat? se interesă Dan.
- Nu, Dane. Ai sosit la timp. Doar că studentul tău a fost mai vrednic, surâse amabil Sergiu. Aşa… Acum să lămurim situaţia. Deci… Te ascultăm, tinere!
- Păi… Ce-aţi vrea să aflaţi?
- Totul… Povesteşte!
- Eu… Regret, dar nu pot continua facultatea. Trebuie să renunţ. Astăzi aveam de gând să mă retrag.
- Poftim?! tresăriră, uimiţi, atât Dan, cât şi Sergiu.
- De asta veneam azi la secretariat, să-mi retrag dosarul.
- Să te retragi?! Să renunţi?! Asta-i imposibil! se împotrivi decanul; de data asta Vali păru uimit de reacţia acestuia.
- Nu am de ales, replică tânărul.
- De ce? se interesă decanul.
- Din cauza situaţiei familiare. Zilele trecute a decedat unchiul meu, fratele mai mare al mamei; el era singurul nostru sprijin. Neavând altă familie, decât pe mama, ne ajuta cum putea, destul de des. Asta pentru că tatăl meu a murit într-un accident de maşină în urmă cu 10 ani, iar mama n-a lucrat niciodată, fiind casnică. A avut grijă de mine şi de sora mea mai mică. Acum eu sunt bărbatul familiei. Nu mai pot veni la facultate. Mi-am găsit de lucru, pentru a asigura sprijinul material necesar supravieţuirii.
- Un moment, băiete! îl întrerupse decanul. Ţi-am mai spus, sincere condoleanţe, dar trebuie să existe şi alte soluţii decât renunţarea la studii.
- Nu am alte soluţii. Trebuie să mă angajez.
- Mai sunt şi alţi colegi care lucrează, iar ei nu au renunţat la facultate, zise Dan.
- Da, sunt, dar eu mi-am depus dosarul de angajare la două unităţi și am fost primit la ambele; nu voi mai avea timp pentru facultate, pentru că voi lucra zi de zi, de dimineaţa până noaptea târziu…
- Hmm… murmură Sergiu. Să ştii că greşeşti! Alegi calea cea mai uşoară, care-ţi oferă soluţii pe moment, fără să te gândeşti la viitorul tău, la cariera strălucită pe care o ai în faţă.
- Dar nu pot…
- Ba poţi! îl întrerupse din nou, calm, Sergiu. Am în faţă proiectul tău. E mai mult decât promiţător. Ai talent, nu trebuie să renunţi la studii! Datorită acestui proiect, intenţionam să te înscriem la seminarul ştiinţific internaţional ce va avea loc vara aceasta în ţările nordice, Norvegia, Suedia, Finlanda.
- Nu-mi pot permite această deplasare…
- Nu trebuie să-ţi permiţi nimic! Totul este integral achitat. N-ai nevoie decât de buletin, explică Sergiu. În rest…
- Este foarte interesant ceea ce spuneţi, domnule decan, dar nu pot… Mama nu se descurcă singură. Trebuie să merg la muncă şi să renunţ la studii. Nu am de ales!
- Măi, băiete… Cum să nu ai de ales?! Gândeşte-te bine! Cum să renunţi la studii? Există alte soluţii; burse… Găsim! Nu primeşti bursă pentru rezultatele la învăţătură? se interesă Sergiu.
- Ba da, dar banii pe care-i primesc nu sunt de ajuns.
- Lasă, că vedem cum rezolvăm. Deocamdată, te rog să mergi la cursuri. Iar luni, de dimineaţă, să vină mama ta, să vorbesc cu ea.
- Mama?! se miră băiatul.
- Da, confirmă decanul.
- Dar eu ar trebui să lucrez, începând de luni.
- Demisionezi! De la ambele unități, rosti calm Sergiu. Dar nu renunţi la facultate. Crede-mă, e mult mai bine aşa.
- Să demisionez?!
- Da. Nici nu ştii ce potenţial ai; ar fi păcat să te pierzi. Hai, du-te cu Dan la cursuri! Eu o să mă ocup de formalităţi. Voi avea nevoie de unele acte, pentru a te înscrie la timp în echipa ce va pleca în nord, la seminarul ştiinţific. Mai vorbim. Iar luni o aştept pe mama ta.
Îngândurat, Vali părăsi biroul decanului, alături de profesorul Ullmann.

.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!