poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1012 .



Destine împletite
proză [ ]
- roman -

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Sagittarius ]

2019-08-27  |     | 



Capitolul 23.


După terminarea orelor de curs, profesorul Ullmann avu surpriza ca el să fie căutat de decan. Acesta intră în biroul profesorului.
- Dane, Dane… Hai să-ţi spun o noutate!
- Da… Despre ce este vorba? se miră profesorul.
- Am vorbit cu mama studentului.
- Vali?
- Da, el.
- Aşa; şi? Ce-ai rezolvat?
- Deocamdată, nimic concret. Dar s-ar putea să se angajeze la firma unchiului meu, pentru început ca femeie de serviciu.
- A acceptat?
- Nu tocmai. A zis că trebuie să se sfatuiască acasă, cu cei doi copii ai ei. O s-o sun mâine, să-mi spună ce decizie a luat. Dacă se angajează, băiatul nu va mai fi nevoit să renunţe la studii.
- Ar fi bine.
- Desigur. Ar fi minunat!
- Dar unchiul tău o va angaja?
- Sigur. Cu unchiul se rezolvă. Nu e nici o problemă, afimă Sergiu.
- Dacă zici tu… Şi îi convine femeie de serviciu?
- E ceva provizoriu, nu de lungă durată. Între timp, poate urma cursuri de specializare şi după o perioadă va fi avansată, ajungând chiar secretară.
- Asta ar fi o ofertă rezonabilă.
- Aşa m-am gândit şi eu.
- Şi asta-i tot ce intenţionai să-mi spui?
- De ce? Mă goneşti?
- Nu, dar…
- Nu e tot; aş mai avea ceva de adăugat…
- Ce anume?
- Păi, tot legat despre tipa asta…
- Vorbeşti despre mama lui Vali?
- Sigur, despre ea… Sincer, mă aşteptam să fie vreo grăsană din aia; o tipă ștearsă… Dar nu-i deloc aşa. Are un stil aparte. Era cochetă, chiar şi în doliu. Şi încă tinerică, frumuşică foc…
- Sergiu! Ai grijă, te rog!
- Ce-am făcut?
- Vorbeşti despre mama unuia dintre studenţi.
- Ştiu foarte bine, Dane. Vorbesc despre mama lui Valentin Rudelly; Ana Emilia. Şi mi-a atras atenţia…
- Dar…
- Nu-i nimic rău în asta, Dane. E văduvă. Soţul i-a murit cu vreo 10 ani în urmă, într-un accident, se pare…
- Poftim?!
- Chiar doamna mi-a spus, justifică Sergiu. Tocmai de aceea am considerat că… De fapt, n-am considerat nimic, Dane! Pur şi simplu, s-a întâmplat fără voia mea…
- Ce anume?
- Ai auzit de dragoste la prima vedere?
- Da, dar…
- Ei, bine, asta mi s-a întâmplat. Nu ştiu de ce, dar… Nu mă pot concentra la nimic. Tipa asta în negru mi-a rămas în minte… Ca să vezi, m-am îndrăgostit. Pentru prima oară-n viaţă.
- Sergiu, exagerezi!
- Nu, Dane, deloc… De ce crezi că aş exagera?
- Păi, nu ştiu… Mi se pare ciudat.
- Ştiu; şi mie la fel! Adică… Mereu umblam aiurea, după fuste, dar acum, văzând-o pe mama acestui student, m-am lecuit brusc, iar gândul îmi e numai la ea…
- Sergiu… Nu e de glumit!
- Ai impresia că glumesc?! Sincer, Dane, chiar nu glumesc. O s-o iau uşurel… Acum e devastată, după decesul fratelui… Are nevoie de un sprijin moral, în perioada asta. O să i-l acord, cu cea mai mare plăcere. Şi delicateţe.
- Sergiu!
- Zău, Dane… Ştiu ce fac. Nu sunt un insensibil. Mă descurc eu…
- Păi, chiar crezi că femeia aceasta ţi s-ar potrivi?
- De ce nu?
- Pentru că are o familie!
- Doar doi copii.
- Tocmai. Doi copii, care implică o mare răspundere.
- Şi ce?! Crezi că eu nu pot fi responsabil? Te asigur că te înşeli, Dane!
- Nu la asta mă refeream, deşi… Însă tu n-ai fost niciodată însurat, n-ai avut copii…
- Nu contează! Hai, să mergem!
- Poftim? Unde?
- Mai ai cursuri?
- Eu, nu.
- Nici eu. Nu mai am nimic de făcut pe aici. Deci… Să mergem!
- Repet: Unde?
- Eu, acasă. Tu, treaba ta… Probabil tot acasă, la puştoaica ta… Apropo, să mă înveţi şi pe mine cum să mă port cu o adolescentă răsfăţată…
- De ce?
- Se pare că sora studentului tău e tot o adolescentă, apropiată de vârsta fiicei tale, deci va trebui să ştiu cum să mă port cu ea... Ana Emilia; probabil viitoarea doamnă Norega... O să-i pot spune Emy, cu timpul; aproape la fel cum îi spui tu puştoaicei tale, Amy. Nu?!
- Hmm… murmură Dan nemulţumit, părăsind biroul.
Decanul Norega îl urmă, cu un aer distrat, iar profesorul Ullmann îl conduse până acasă…

.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!