agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2585 .



Primul roman de o sută de pagini
proză [ ]
- al doilea capitol -

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [adrian_nairda ]

2008-01-06  |     | 



Altminteri, ce dacă părinții ăluia erau mai șefi? Asta este. Nimic nou sub soare. Arta bălăcirii-n rahat, draga mea... nici măcar subtilități n-are. E grosolană. Știi că sforăi când dormi? Și eu sforăi. Rar. Numai că nu dau din picioare.

Dă-mi voie să mă îndoiesc, atâta cât îmi permite scara mea de bloc - scara mea populată de atâtea ființe feminine după care eu unul tânjesc. Personalități puternice. N-ai idee câte ți-ar trage ție șuturi unde nu îți dorești. Scurte și-ndesate. Să-ți stea-n gât picioiarele. Așa să știi! Dumnezeul femeilor cu picioare scurte are picioare scurte, vânjoase și extrem de agile când e vorba de tras cu ele-n curul unei femei cu picioare lungi... ehehei.
Hm... de parcă spun ceva original. Ete na!

Știam de acum cinci ani că nu vei mai sta de vorbă cu mine, imediat după ce te-am întrebat dacă nu ai, cumva, o soră mai mică; te-ai grăbit să-mi dai peste gură, spunând că e măritată; eu voiam numai să iei o pauză de șuturi trase undeva, nu să-mi "tragi" concluzii pripite peste bot; nici n-am apucat să gust; m-am trezit de la început… șters pe bot.
A, evident că asta nu o e conversație de salon, ci e un fel de reducere la absurd. Pe bună dreptate ți se refuza prezența la olimpiadele de limba română. Nu-ți încăpeau picioarele sub bancă. Corect. Zăpăceai de cap supraveghetorii, iar supraveghetoarele, tocmai de aia, contestau de la bun început posibilitățile tale de exprimare coerentă în limba română. Crede-mă pe cuvânt! De-aia nu te primeau nici la arte plastice, intuind calitățile tale înnăscute, valențele și virtuozitatea "mânuirii" penelului - dracu’ te punea ca la probele eliminatorii, la crochiuri, să dai măsura talentului tău deosebit la desenatul cu limba?
E prea târziu pentru a te văeta, inutil să te mai căineze cineva. Nu sunt de acord cu tine în ceea ce privește sacrificiul părinților, însă vei fi, tu, de acord cu mine, că le-a plăcut și lor să guste din plăcerile maturizării tale. Asta pentru că erau oameni cumsecade - cum prea bine o spui. Da, au făcut-o la comandă, dar crezi că mai știau ce era de capul lor? Dacă frustrări ulterioare i-au făcut să-ți dea, la rândul lor, comenzi cu nemiluita, e scuzabil, chiar dacă are nuanțe socio-patologice. Nici tu n-ai insistat să spargi un cap, să vezi unde sunt comenzile, sau măcar unde rezidă cauza acestui comportament dirijist. În sfârșit, acum ești liberă.
Te cred că aveai coșmaruri, însă trebuie să reevaluezi ședințele de "terapie cu piure". Dacă nu ai fi avut motive să vomiți, gata, erai altă femeie, una durdulie cu picioare scurte, cu o relativitate a picioarelor trase în cur, dar de cealaltă parte, adică ai fi tras tu alteia/altora - nu știu zău unde ai fi ajuns - probabil la un deficit incalculabil, cu dărnicia ce te caracterizează.

Ce ai cu șerpii? E de bine. De bine, rău de tot. Simbolistica îi așează la temelia căminului, a erosului, a sexualității. Nu-i rău. Treacă meargă. Erai micuță și speriată. Acum însă, care-i baiul? Zici că alunecași pe tobogan. Căzuși pe spate, Julieto? Să nu spui că ești frigidă, că te strâng de gât cu mâinile mele. Fac pe dracu-n patru și am să ajung și acolo. Mda, câți ani aveți domnișoară? Marș la culcare, nu te mai fandosi atâta…un diplomat francez spune acum pe Tv. că n-au construit francezii pentru Bagdad construcții tehnologice nucleare, ci numai construcții turistice de trei miliarde de euro în ultimii ani. Îl cred, îmi vorbește precum mama când mă certa. Știam când sunt vinovat. Ete-te, alt diplomat, unul israelian, spune că atitudinea Israelului față de Iraq a fos mai tot timpul ambiguă, subiectivă, deconcertantă pentru mulți dintre "aliați". Vice-prim ministrul iraqian spune că Anan e o curvă, sau ceva pe-aproape.
Păi, dă-mi voie să spun că ăștia vor să se joace de-a mama și de-a tata cu mine, numai că momentul ales e greșit. Mă bărbieresc de treizeci de ani. Asta mi-a bătătucit obrazul, dar nici pe departe nu e la fel de gros ca al ăstora. Acu' ți-ai găsit și tu să te plângi, fata mea? Poți să desenezi și să scrii toate prostiile de pe lume, dar să-mi spui și mie. Altfel vom fi tot timpul pe picior de război. Nici nu-mi mai vine să-ți spun somn ușor, ci: mai tacă-ți fleanca! Să poftești să nu mai umbli cu mintea creanga, acum... că te-ai făcut mare. Și trage, doamne, apa la closet!

Iar sforăi... ceremonie modestă la Oskar. Vedetele au fost spălate gratis pe cap, tot gratuit au fost machiate. Nu și-au ridicat premiile, nu a fost întins covorul roșu. Austeritate.
A pronunțat cineva IPOCRIZIE? Adjudecat! Recunosc că mi-am folosit inteligența emoțională. Recunosc.
Domnul de acolo: sunteți posesorul unei condamnări la moarte. Felicitări! Să nu uitați să achitați, merge orice: card, cec, lichid, orice monedă aflată în uz.

A, să vii să mă vezi. Va fi culmea culmilor. Mă pregătesc de o viață pentru scena asta. Ipocrizia pe scaunul electric. O să murim amândoi. Îți promit!

Despre altele nu vreau să mai vorbesc cu tine, vreau numai să vii și să asiști la ceremonia asta intimă. Ia-o ca pe o confesiune. Nu renunț: să tragi apa peste dezodorizantul de WC cu miros de "număuita". Dumnezeu să te ocrotească! Să nu mai bei șampanie stând în cadă. Semeni cu Madona ținând ceva în mână. Parcă e "baba cu mitraliera". Altceva e când stă, Madona, cu altfel de sticlă în mână, râgâie și se răstește la mine: te dreacu' dă bețiv! Eeei, n-așa că dă bine? 'Raș-al dreacu' dă bețiv ce sunt!

De pe lumea aialaltă am să vin. O să te-ntreb: aveai nevoie de exorcismul ăsta? Am înțeles că mă sfidezi, că nu vrei să porți basma. Bine, de capu-ți, da’ să nu vii la mine când te-o durea. Acu’ mă urăști pentru că am preferat-o pe ea, femeia cu basma: văduvă, divorțată, ori numai infidelă, vie sau moartă, dar coaptă, fără probleme metafizice; pensionara viselor mele cu capul pe umeri. Singură, dar cu vise întemeiate.
Am ucis, am murdărit?
Ai crescut odată cu țara, copila mea. Poți fi mândră, chiar când ești liberă, de pildă în week-end. Totuși, să nu exagerezi. Se poate croniciza. Te învăț să ne urăști. Cu forța am să te-nvăț: urăște-ne, urăște-ne, urăște-mă.
Ce spuneam? Păcatul trufiei! Mare păcat. Nu mai fac exegeza promisă. Mulțumește-te cu observațiile astea albastre. Fugitiv.
Vei fi o eroină necunoscută. Nu-mi dau seama în care direcție.

.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!