poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 7489 .



Oameni fără gândire, fără suflet, fără simțuri
proză [ ]
Fantastica

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [rockyr ]

2006-06-09  |     | 



La început oamenii nu aveau gândire, fiind conduși doar de impulsuri și instincte.Dumnezeu, conducător transcendental al lumii laice, a dăruit acestora o fărâmă din spiritul său divin și o scânteie din rațiunea sa superioară.
Într-o lume primordială, oamenii nu aveau suflet, ci doar emoții gregare, primare.Din substanța sensibilă a lumii create de materia divină, Dumnezeu a modelat sufletul, ca un centru imaterial și peren de sensibilitate și emoții.
Pe treapta cea mai de jos a evoluției lor, oamenii nu aveau vedere, rătăcind prin întuneric.Din ochiul infinit al universului deschis spre om, s-a scurs lumina desfășurată într-un spectru policrom.
Pe când erau ființe increate, oamenii nu aveau auz.Puterea incomensurabilă a lui Dumnezeu a făcut posibil ca muzica sferelor divine, simfonia armoniei universale și sunetele înspăimântătoare ale tunetelor , să rezoneze eufonic în timpane.
Ființe troglodite neînzestrate cu simțuri, disputate de heruvimi și demoni, aflate la începutul evoluției lor, oamenii nu aveau miros.Dumnezeu a oferit oamenilor miresmele proaspete ale respirației divinului în natură, în timp ce diavolul i-a împovărat cu izurile pestilențiale scurse din iad.
Oamenii erau imorali , de când un înger damnat și alungat pe pământ și-a făcut din imorală și păcat o religie a profanului.
Acest înger negru era întruchiparea răului.Dumnezeu a trimis pe pământ un înger alb ca o metamorfoză a binelui pentru a se lupta cu îngerul negru.De atunci răul și binele la nivel lăuntric coexistă în om , cu derivatele acestora : defecte și calități.La nivelul realității exterioare, răul și binele se confruntă într-o luptă indecisă încă.Astfel, pe lângă imoralitatea adusă de un demon, omul a cunoscut moralitatea și virtutea dăruite de un arhanghel al Creatorului , pe lângă impulsuri instinctuale omul a fost înzestrat cu gândire, materia din care a fost creat s-a înnobilat cu suflet, întunericul de ființe oarbe în fața sublimului naturii a fost înlăturat de lumina cunoașterii, surzenia s-a destrămat într-o eufonie a instrumentelor naturii, iar omul și-a racordat respirația la respirația divină.




.  |








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!