poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1967 .



Povestea celor cinci întrebări
proză [ ]
(continuare-interactivă pentru Clubul Devoratorilor de povești)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [mariada ]

2007-02-08  |     | 



Ne-am urcat în barcă și Iulia porni motorul. Zgomotul și contactul cu apa îmi provocară grețuri și m-am repezit să dau la rațe. Iulia veni cu o sticlă cu apă după ce opri motorul.
-În cîte luni ești?
-Trei...
-Gîză mică, am știut de cînd te-am văzut. Am tot așteptat să-mi spui... Bine ai venit acasă.
Zîmbea cu gura larg deschisă, eu îmi clăteam gura și scuipam, m-am așezat pe podea și am început să plîng încetișor. S-a așezat lîngă mine și m-a cuprins în brațe.
-O să am grijă de tine. Unde-i Laurențiu acum?
-Ultimul mesaj era de pe Marte, dar nu știu... Nu mai știu nimic de două luni. Mi-a promis că se întoarce în zece zile și au trecut două luni. Nu l-am mai așteptat, nu știam ce să fac. Spune-mi, ce căuta el pe Marte? Cine merge acolo, ai auzit tu despre un Bărbat Adevărat să meargă pe Marte și să rămînă acolo două luni? De aceea nu l-am mai așteptat. Iulia, ce se va naște din mine, Iulia?
-Copil se va naște din tine, copilă! Nu-ți fie teamă, o să te ajut.
-Cum, Iulia, cum o să mă ajuți?
-Am Putere, copilă!
M-am uitat în ochii ei, am simțit și mi-am amintit cum de la aeroport Iulia părea că citește prin mine și atunci mi-am dat seama. N-am fost niciodată în preajma unei Forțe. Sunt speriată însă de faptul că n-am s-o pot iubi la fel...
-Cine ești tu, Iulia? Cine ești tu ca persoană publică?
-N-are importanță acum... Tot ce văd acum este că ești sănătoasă și copilul este sănătos. Nu poți merge pe Lună. E Pămîntean ca și tine. O să te duc în munte. Acolo e biroul meu.
Iulia porni din nou motorul și în cîteva minute am văzut cu se deschide în fața noastră o poartă mică din malul lacului, apoi o încăpere ovală puțin mai mare decît barca. Apoi am leșinat și m-am trezit amețită cîndva, pe un pat, unde Iulia îmi pusese niște conectări la cap.

-Acum douăzeci de ani, călătoriile pe lună erau un lux pe care și l-au permis doar cîțiva oameni. Totul începea așa, în acele vremuri, scump, apoi devenea accesibil, apoi lumea nu mai putea fără. Atunci mi-a venit ideea să încep o afacere între Lună și Pămînt. Mai ales că eram îndrăgostită și pe atunci bărbații promiteau luna și stelele, ca semn al dragostei. Mi-am zis, ia uite, dacă el îmi tot promite Luna, (de fapt mi-a spus că doar o bucățică, să nu exagerăm, ce mai rămîne pentru celelalte?) ar fi bine să valorific asta și să realizez niște vise de-ale mele mai vechi. Într-o zi, eram în România pe atunci, zic, iubitule mi-ai tot promis o bucată de lună, vreau și eu o dovadă că ești proprietar și poți să-mi dai ce îmi tot promiți de cîteva luni. El mi-a scris în glumă un act de proprietate a șapte hectare de lună timp de 365 de zile pe an. M-a lăsat descoperită o zi. Asta mi-a provocat ceva prejudicii în timp la fiecare 4 ani. Pentru că e ziua în care încasările mele sunt date înapoi americanilor în taxe. Și nu aveau niciun drept. Dar lasă că nu asta este important acum. În fine, cum te simți? Þi-e bine?
-Unde este iubitul tău acum?
-Pe Lună, e un proces acolo. Se pare că unul destul de serios de data aceasta. E vorba despre un popor care și-a pierdut direcția. Oamenii hotărăsc să plece undeva și direcția lor e deviată cu cîteva grade. Problema nu ar fi fost gravă, dacă devierile ar fi fost la fel, dar sunt diferite și asta creează ciocniri de diferite grade. E cumplit cînd vezi cum intră cîte un bărbat într-o femeie fără să aibă nimic în comun, apoi să-și arunce unul altuia disprețul și să meargă mai departe.

Va urma



.  |








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!