poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2931 .



Poarta
proză [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Xilef ]

2002-08-30  |     | 



- Mai e mult?
- Nu știu, răspunse bărbatul.
Mergeau pe cărare, ea în față, el în spate.
- Am obosit.
- Nu putem să ne oprim, știi doar ce ne-a zis?
- Doar o clipă, să-mi trag răsuflarea.
- Ne-a zis să ieșim!
- Niciodată n-am văzut nici o poartă, nicaieri. Nici măcar cărarea asta n-am vazut-o pînă acum.
- Sprijină-te de mine, se oferi el, nu cred că mai e mult.
- Hai să luăm un cal fiecare. Am merge mai repede.
Prinseră doi cai ce pășteau liniștiți și porniră mai departe în galop. Cărarea se lărgea.
- La poartă o să descălecam și lăsăm caii aici.
- Bine, răspunse ea.
După un timp ea se întoarese către el și-l întrebă.
- Cît crezi că mai e?
- O să ieșim, nu-ti fă griji.
- Călare e greu, se văita ea, ce-ar fi să luăm o caruță?
- Dar la poartă lăsăm și caii și căruța.
Inhămară caii și se urcară amîndoi în căruță.
Drumul era acum mai larg.
- Trebuia să-l întrebi cînd am plecat, să știm cît drum facem.
- N-am putut. Era și așa supărat pe noi.
- Am obosit să stau în căruță și mergem prea încet. Ne-ar trebui o mașină.
- Nu știu dacă avem voie, se feri el.
- Am ajunge mai repede și am respecta porunca Lui.
Bărbatul se urcă într-o mașină parcată pe marginea drumului și porni motorul.
- Hai, hai, urcă, n-avem timp.
- Niciodată n-am ajuns așa de departe.
- Nici eu, de fapt nu mi-am pus niciodată întrebarea cît e de întinsă grădina.
Șoseaua cotea larg la stînga pe lîngă o pădure de brazi.
- Și dacă n-o să ajungem niciodată la poartă?
- Nu știu ce va fi, raspunse ea și își sprijini capul. Încerc să dorm c-am obosit de atîta drum.
Bărbatul privea înainte porțiunea luminată de farurile mașinii.
Mergem tot mai repede și poate o să ajungem, se gîndi cu teamă în timp ce cu mîna dreaptă o acoperea pe ea.

.  |








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!