poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2079 .



Scrisori către Leo
proză [ ]
prima

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [mariada ]

2007-06-08  |     | 




Despre oamenii aceștia poate ai mai auzit vorbindu-se. Uneori stai la coadă într-un aeroport așteptînd să pleci de pe un tărîm pe altul și dintr-odată oamenii aceștia îți apar alături și încep să-ți scormonească măruntaiele. Ei nu sunt periculoși, dar devin dacă te lași desfăcut bucată cu bucată în așa fel încît ei nu te mai pot pune la loc. Uneori după o întîlnire cu ei, încerci să-ți pui piesele la loc dar îți dai seama că ți-au desfăcut ceva înainte să treci de punctul de frontieră și acel ceva n-a mai trecut cu tine, poate a fost reținut pentru că nu îndeplinea normele cerute pentru a putea urca să zboare. Și treci de pe un tărîm pe altul cu sentimentul uriaș al unei pierderi. Ei nu sunt oameni care aparțin vreunui popor, dar curios cum fiecare și-a găsit o indentitate pe care a cultivat-o personal fără să aibă intenția de a o transmite generațiilor.
Uneori mă despind de mine și mă întreb dacă nu cumva și eu fac parte din acest fel de creaturi.
Tu știi că de mică am avut o dorință arzătoare să umblu mult departe de casă și să casc gura la tot ce se întîmplă în sufletul oamenilor străini. Dorința mi s-a îndeplinit pe jumătate în ultimii ani, spun pe jumătate doar, pentru că mi-am pierdut inocența cu care priveam înainte. Acum scormonesc fără scrupule pentru a-mi satisface dorința, ca o joacă.
“ Mă joc”, obișnuiesc să le spun și să dau drumul unei cascade mari de rîs, ca un copil care tocmai și-a băgat unghia în ciorapul de mătase al mamei și se bucură cînd vede cum atît de repede se destramă această ultimă pereche.
“ Mă joc” obișnuiesc să spun mai tîrziu după ce le-am deșirat tot conținutul în cutia mea din debara și dau drumul unei cascade mari de lacrimi din niște ochi înroșiți dinainte, precum ai unui copil care își privește bicicleta sub lacăt după ce-a încălcat promisiunea teritoriului.
Dar bineînțeles că pe acest fel de creaturi nu le poți privi cu discernămînt decît dacă ai avut de-a face cu ele cel puțin o dată pe o durată nelimitată de timp și după ce ai ieșit cu piese lipsă, șifonat și mult mai prevăzător.
Leo, se face tîrziu și mi-e dor de tine.
Iulia



.  |








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!