poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2678 .



Înainte răsare Ostilia
proză [ ]
.pi...xylon

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [MariaArsas ]

2004-04-27  |     | 




_____Într-o noapte au defrișat pădurea. Au rămas numai buturugile fierbinți de lavă din care se ridică fumul ce imită forma arborilor tăiați. În noaptea următoare, umblu aproape goală printre ele, cu oglinda bombată ca o lună așezată în dreptul pieptului. Cele mai apropiate coroane încep să se răsfire în bătaia lui, iar pântecul dezgolit rămâne expus albului adânc din care sunt alcătuite picioarele mele de abanos. O dată cu primii pași apar și primele urme: abdomenul pulsează, dur, moale, dur, moale, stângdreptstângdrept, alerg de-acum, având grijă să calc numai pe cele două raze reflectate de scutul argintiu, doi ouroboroși de lumină vie care au în loc de laringe tălpile mele jilave. Fuga se concretizează: abdomenul se umflă și ia forma scutului, scutul se aplatizează și ia forma sânilor, degetele se încurcă printre rădăcini, tălpile urlă o ruptură metalică, prelungă, ruginită; insuportabilă. Dragonii neconvergenți s-au împletit într-unul singur, eu zbor deasupra lui, cu retinele ca niște aripi calcinate din vârful cărora curg rîuri de argint coloidal. Plutesc așa până dimineața, îngropată în țărână vegetală și rădăcini de pământ; în acest timp dragonul copilăriei își desface dureros de încet fălcile și se întinde, renunțând pentru totdeauna la dimensiunea sa infinită.
_____Înainte răsare Ostilia, cu razele ei în formă de plopi retezați. Coroana ei corozivă destramă totul împrejur. Mă sprijin de vântul care bate printre trunchiurile drepte și aștept luna care, într-adevăr, se rostogolește dezordonat pe cer, ca un cub de mărăcini prăfuiți. La zenit, adică deasupra pântecului meu scânteietor, doldora de pămînt gras, o rază se întinde și luminează un hublou cu nituri fosforescente. Întind mîna să îl deschid, însă tresar îngrozită la vederea bucăților de rădăcini care au rămas încurcate printre degete. Câmpul lor dodecagnetic a fost îndeajuns de intens ca să-mi albească pupilele...
_____“...înregistrarea începe să s”, “sseeeee”, “șteatragh-”, ”-hhAAHHh-”, ”-hgă”, mai aud.

.  |








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!