poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3008 .



Extaz cu băiat analgezic
scenariu [ ]
Gogu poate să zboare

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [lemuria ]

2006-10-28  |     | 



Cadru: O cameră goală, poate fi un dormitor. Lumină din stînga. Băiatul intră după un minut. Șovăie, pleacă, se întoarce.

: Mă cheamă Gogu. Nnn-n-umele meu este Gogu. G O G U. Am o mamă și un tată eroi necunoscuți. (Nu ridică privirea din podea. E desculț. Îmbrăcat elegant.)

Cadru intercalat 1: Un copil ține un mare gîndac în mînă. Se află pe o barcă albă. Soarele răsare. Apa sclipește enigmatic.

:Nu voi vorbi totuși despre părinții mei. Ei sunt dincolo. Și necunoscuți. Profesorul stă la masă, una încrustată cu îngerași, fauni și o vegetație europeană. Mă întreabă ce este poezia nouă. Îi răspund. Fumează, gîndește rar. Nu este de acord cu definiția mea.

Cadru intercala 2: Un bătrîn slab, așezat pe un jilț, în halat cu flori și papuci de pîslă în picioare, declamă ca un Rege Lear penibil: „Poezia nouă este viață”. De undeva apare un soare. Umbre accentuate în cadru care se obturează pe măsură ce razele pătrund mai adînc.

:Mă cheamă G-g-ogu. Parcă v-am mai spus. (privește puțin în obiectiv.) Asta o fi fericirea profesorului. Zîmbesc uneori, iar oamenii îmi zîmbesc pe stradă.

Cadru intercalat 3: Doi tineri curați flutură niște tricoloruri. Surîd plăcut, artificial, ca pentru o reclamă. În fundal se construiește o clădire înaltă. Uneori muncitorii mai cad de pe schele și se strivesc.

: Asta e fericirea lor. Să-mi zîmbească. Am și un serviciu. Nu știu exact cu ce mă ocup, dar stau pe un scaun și primesc cărți de vizită. Unele sunt mai colorate. Altele sunt incolore. Îmi place cînd secretara îmi aduce cafeaua în fiecare dimineață. Este și bucuria ei. Pe mine mă dor ovarele (se ține puțin cu mîna de burtă).

Cadru 4 intercalat: Două profile – un copil și o mamă -, imobile. Mama strigă: „Fii bărbat! Nu plînge. Leagă-ți șireturile bine.” Camera se îndepărtează și în cadru intră din ce în ce mai mulți băieței cu mamele lor, toți din profil. Unii sunt mîngîiați, altora li se pregătește ghiozdanul, altora pușca, altora li se fac cadouri, alții sunt spălați, unii fac pipi, alții pur și simplu nu sunt. E o zi caldă.

: Am vorbit cu prietena mea aseară, la telefon. Ea mînca mici. Cu muștar care avea o crustă fină pe margine, stînd în farfurie. Așa bănuiesc. Și era. Îi spuneam că o iubesc. Ea avea carne printre dinți. Asta e fericirea! A-aaa-asta...

Băiatul dispare brusc din cadru. Imaginea se clatină puțin. Se aude un fîșîit pe fond. Un cîntec de jale, apoi. Cameramanul spune: „Ce naiba, mă, ce naiba, nu ți-am mai spus să nu începi să plîngi. Nu ți-am mai zis, ce dracu, să nu dispari în parchet. Domhnu, domnu, ce facem acum?!” Cineva e nepăsător. În cadru se vede fum de la lumînări.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!