Între 15 și 18 octombrie 2009 a avut loc Festivalul Muzicii Brașovene: Musica Coronensis, ajuns deja la ediția a VII-a, festival ce-și propune promovarea Brașovului prin valorile sale umane, brașoveni nativi sau adoptați.
Coordonatorul festivalului, Steffen Schlandt este fiul cunoscutului Walter Schlandt, organist al Bisericii Negre de peste patru decenii. Iată că tânărul urmează tradiția familiei, punând suflet în organizarea acestor manifestări menite să redescopere valorile muzicale brașovene, de la compozitori, interpreți, la constructori de instrumente. Festivalul își propune „continuarea tradiției anilor precedenți, cum ar fi prezentarea unor lucrări în primă audiție (Bruckner: Misa în Re minor, apoi Mi minor, respectiv Fa minor), dar și introducerea unor elemente noi: prezentarea unor instrumente istorice în noul Muzeu al Civilizației Urbane, repunerea în funcțiune a clopotului din turnul Casei Sfatului, proiecții video în Biserica Neagră.”* Apelând la sloganul: ”valori brașovene redate brașovenilor”, festivalul nu poate avea decât un rezultat bine apreciat de cei cărora li se adresează.
Prima manifestare - Concertul vocal – simfonic, reunind Corul Bach Brașov (dirijor Steffen Schland), Corul Astra (dirijor Ioan Oarcea) și Orchestra Filarmonicii Brașov, sub conducerea lui Steffen Schlandt - a umplut până la refuz Biserica Neagră. Lucrarea propusă – Marea misă în re minor de Anton Bruckner face parte dintre lucrările pretențioase, ce necesită un ansamblu de mari proporții, cu experiența podiumului concertistic. Partitura de o complexitate care o face greu abordabilă chiar și de către filarmonici angrenate puternic în viața de concert a fost pusă în valoare de tânărul dirijor cu elementele pe care le-a avut la dispoziție. Domnia Sa a căutat să pondereze ansamblul orchestral, bine sudat, pe care s-a clădit edificiul muzical de o densitate specifică lui Bruckner, pentru a proteja sonoritatea corală. Este de subliniat profesionalismul cu care orchestra a urmărit trecerile în tempii adaptați inteligent de dirijor unui ansamblu coral format din amatori. În special suflătorii au făcut față cu brio solicitărilor partiturii. Nu mai puțin de admirat este abnegația și dăruirea cu care cele două corale au aprofundat această partitură. În afara părții Benedictus - unde intrările separate pe voci au descoperit vulnerabilitatea din cadrul partidelor prin atacurile nesigure, ușor timorate – restul lucrării a fost bine stăpânit, adaptat de către dirijor sonorităților corale de care dispunea. Părțile care au beneficiat de sunetele celeste ale partidei de sopran au fost subliniate prin lărgirea tempilor, iar cele care necesitau un volum de mai largă anvergură au fost concentrate ca mișcare, demonstrând din partea dirijorului o cunoaștere în amănunt atât a partiturii cât și a ansamblurilor pe care le-a condus. Cele două coruri de amatori de muzică ne dau o lecție a pasiunii și implicării într-un demers de înaltă ținută morală.
Scurtele intervenții ale cvartetului soliștilor alcătuit din Claudia Pop - soprană, Krisztina Chripko alto, Mihai Irimia - tenor, Dan Popescu – bas, au fost dezavantajate acustic datorită poziționării laterale. Cu toate acestea, culoarea splendidă a vocii sopranei, sunând rotund spre înaltul catedralei a compensat, în discursul său sonor subțirimea partidei de sopran. Cât despre altistă, cred că vocea sa este prea crudă pentru o astfel de partitură. Salut cu plăcere prezența pe podiumul de concert vocal-simfonic a tenorului Mihai Irimia și a basului Dan Popescu, soliști consacrați ai operei Brașov, care își întregesc cariera artistică și pe acest plan important al vieții muzicale, fiind convinsă că și publicul de concert, mai special, le va aprecia vocile frumos timbrate.
Gestica interesantă, plină de avânt a dirijorului Steffen Schlandt a coordonat cu știință armoniile complexe, subliniind părțile pozitive ale ansamblului și trecând cu nonșalanță peste neajunsuri. Dialogurile cor – soliști au fost frumos puse în valoare, ieșind și mai mult în evidență prin comparații inevitabile calitatea vocii acestora din urmă.
Steffen Schland a demonstrat o bună stăpânire a dificilei partituri, studiată la cursul de dirijat al facultății din Würzburg ca lucrare de absolvență. Obținerea contrastelor agogice a fost bine realizată prin executarea trecerilor reușite de tempi, uneori chiar pe parcursul aceluiași număr muzical.
Implicarea tuturor participanților la concert a fost maximă, momentul de concentrare a posibilităților lor artistice ducând la o stare de grație, încheiată cu rugăciunea Domnească Tatăl Nostru.


Brașov, 20 oct 2009
Mirela Zafiri

* din caietul program.