agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Comunități Concurs Special Tehnica Literara Multimedia

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de același autor




Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 690 .



Eu
eseu [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [marius nițov ]

2018-01-12  |     | 



M-am întrebat ca istoric, de unde avem dispoziția asta spre scandal, dihonia la scara societății, prin toate structurile sociale? Dintr-un orgoliu tâmpit, educație lacunară, din bolnavă suficiență și grandomanie! Cred că dacă s-ar măsura cumva orgoliu, pământul acesta s-ar cutremura. Și cei cuprinși de afecțiunea asta au o doză mare de necunoaștere, să nu spun altfel. Întâlnim prea des un mental tribal, cu indivizi care se bat cu pumnii în piept, auzim : “Eu am făcut tot, bă! Eu sunt cel mai tare și nimeni nu se poate pune cu inteligența, iscusința, realizările mele!” Închipuirea asta că lumea ar sta în repaus fără ei, nu s-ar putea realiza nimic fără aportul genialității lor, dă măsura societății noastre multilateral mutilate. O lume sub rânjetul luciferic, fără a-și cunoaște limitele, bunul simț. Din nefericire constat că nu avem nevoie de nicio mișcare separatistă, am reușit să ne separăm între noi pe criterii de megalomanie! Starea de a-ți ieși din piele și a te umfla în mod grotesc, cum prea mulți o fac, e dovada unei frustrări. Dar mai e și dovada unui dezechilibru mintal, sufletesc, din moment ce acești indivizi ar vrea închinăciunea celor din jur. Și câți nu trăiesc așa cu sentimentul superiorității, până când primesc semnul destinului că nu sunt decât umbre și praf? Iar în urma lor rămân ruine și artefacte ale neputinței sufletești, cum au rămas după toți cei pe care nu-i mai încăpea pielea. În pământ sunt toate civilizațiile, imperiile, edificiile (Circus Maximus).

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare și confidențialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!