în cinstea ta privesc la răsăritu-n zare
ce lasă-n mine ruga pe tine să te ador
încerc să prind din zbor un strop de rouă care
căzuse de pe frunza din pomul roditor

în cinstea ta fecioară adulmec primăvara
și las la întâmplare o sărutare-n zori
mireasmă și savoare în pajiștea bogată
mă culc cu mana-mi pusă sub capul printre flori

în cinstea ta pe noapte mă rog la cerul care
cu licăriri stinghere îmi spune al tău vis
iar luna-i zâmbitoare în lacrimile mele
mă oblojește-n taină atunci când eu sunt trist

în cinstea ta în somn te caut printre vise
și las ca fantezie cu mine să te joci
deși ești doar o taină ce mai mereu o caut
te simt că ești aproape, aproape rău de tot

în cinstea ta eu astăzi, doresc să strig la lume
pe tine să te aducă pe adieri de vânt
iar cântul dinspre ceruri, mereu cu voie bună
să ne cunune-n suflet cuprinși de-un legământ