Vânător de vânătoare, printre două căprioare.
Cad din gloanțe de foc în iarbă, pușca mea rămâne oarbă.
Vânător de vânt prin flori, cad din ploi, pe pod de nori.
Eu ce caut o lumină, o găsesc la rădăcină.

Unde cântecul din mare, se împleticește încet în soare,
Umbrele se adună în chin, lăutari sparg paharele de vin.
Vine vântul pleacă-n boare, cad petalele de floare,
Mă iubește oare ea, când atinge steaua mea?
Da,da, da spun eu, ma iubește pentru Dumnezeu!