poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1340 .



Confesiune
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Mihy ]

2010-06-21  |     | 



Ce Dumnezeu să mai faci?
Nu mai e nimic de făcut...
Stai și te gândești la nemurire...

Pe lângă că stau...nici măcar nu fac nimic.

Aerul e curat.
Simt cum îmi inundă căile respiratorii
Și ști că îmi era dor de așa ceva...

Dar iarăși mă voi întoarce în oraș.

Și mai ști, dragă...
M-am lăsat de prostiile alea,
Am realizat că viața e mai presus de atât.

Doar că uneori mi se mai face dor.

Nu ți-am povestit că ei mă plac
Și sunt foarte mulțumiți de mine...
Mă așteaptă cu drag, să le explic și altora ce am înțeles eu.

Sunt prea jos, nu fac nimic, vreau mai mult.

Apoi, el îmi tot spune că mă iubește,
Prostii...de-ar fi știut cât l-am iubit eu,
Mi-am pus sufletul pe tavă și el nu l-a luat.

Încă și acum...mă tot gândesc la el, el tot uită de mine.

Am promis că-mi fac un jurnal și îmi cumpăr un aparat foto,
Dar s-au cam terminat hârtia igienică și creierele.
Tot ce mai pot să fac este să aștept.

Și când mă gândesc...eu nu am avut niciun țel.

E totul prea haotic dimineața,
Și nici măcar nu am băut nimic, înțelegi?
Aș avea nevoie de multe multe sertare...

Am spus că am să beau seara ca să am motiv.

Nici măcar tu nu cred că mă înțelegi acum,
Fericirea se împrăștie prin tine prea tare.
Oricum, mă asculți...e bine să ai oameni care te ascultă...

Mi-e dor de zilele pe care nu o să le uităm niciodată.

Am de gând să le explic mâine legea lui Ohm.
Pe tine te plictisesc și uit că tu nu îmi ești studentă.
Ei, ai să mă înțelegi și tu într-o zi...

Doar că legea lui Ohm nu mai e valabilă.

Problema este că are nevoie de mine.
Mi-am luat bicicleta si am pornit in grabă,
Ca să aflu că a plecat deja de mult de acolo...

Am uitat că au trecut prea multe ore...și am fost așteptată.

Ei bine, eu plec, am reușit să-mi cumpăr pământ acolo.
Știu că va fi bine, ei spun că fix de mine aveau nevoie,
Deci nu pot decât să dau tot ce am mai bun din mine.

O dată dădeam tot ce e mai rău din mine.

Ști, chiar sunt fericită.


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!