Te-ai ascuns de lume Doamne,
Te-ai retras,în colț pierdut.
S-au dus toamne, după toamne,
Sufletul s-a tot vândut.
A rămas un vuiet rece,
A rămas pustiu și gol.
Toate au trecut,vor trece,
Numai Tu un singur sol.
Dai de veste,tot arăți,
Lumea nu i-a seama!
Prăbușite au fost cetăți,
Toate sunt de-a valma.
Minuni multe ai făcut!
S-au văzut și se vor vede.
Chiar de omu" a prefăcut,
Timpul nu le șterge.
Numai mintea întunecată,
Cont de ele n-a ținut.
E o lume sfârtecată!
Multe nu s-au cunoscut.
Stau închise,ferecate,
Sunt în mâna omului,
El, cu multele păcate,
Și cu gândul răului.
Revarsă-ți mila Doamne!
Învie iar credința.
Arată lumii semne,
Învie conștiința!