Ca îngerii cu ochiul rău
Voi reveni în patul tău;
Voi luneca pe nesimţite,
Ca umbra nopţilor cernite;

Şi-atunci iubita mea cea brună
Ţi-oi da săruturi reci de lună
Şi mângâieri de şerpi lucioşi
Din fund de gropi, alunecoşi.

Când zorii zilei vor veni,
Tu locul meu îl vei găsi
Pustiu, până se înnoptează.

Cum alţii prin tandreţe-ar vrea
Să stăpânească viaţa ta,
Eu vreau s-o stăpânesc prin groază!