Viața,
asemenea vântului,
vine peste suflet
și-l spulberă
în infinite petale
care, fiecare,
se așează la
picioarele destinului
și, în lumina impunătoare
a asfințitului întâmplării,
își schimbă nuanța și karma.

Sufletul,
mai până nu de mult,
o piesă rară în buchetul eternității,
rămâne un simplu loc,
bătut de oameni și de vânt.

Întâmplarea,
filă goală,
mereu fidelă,
așteaptă răbdătoare
ca viața să-și iscălească
voia și să o predea timpului,
sol supus.

Sufletul,
petale răsfirate
peste dorințe uitate,
devine un lăcaș romantic
în care își dau întâlnire
amintirea și curajul.