Îmi place ca și-n nopțile fără stele
Este o boare plăcută în pădure
Aceasta pentru că e lângă Dunăre
Și cerul tulburat lângă ele

Când ajung lângă Dunăre e binecuvântare
Îmi dau seama atunci că viața sens are
Totul e bine după o scurtă oftare
În această lume ce rânduială bună are

La noi e muncă multă pentru puțin
Dar nu a dat Domnul degeaba chin
Ca să pricepem valoarea la ce ne-a dat
Și din introspecție ies imediat

Iarna nu mă duc la Dunăre
Deoarece este poate prea urâtă
Și nu vreau să am o părere slută
Pentru ce dă Dumnezeu naturii putere