Umbre de pământ, și dor de ceață,
alaltăieri din picuri nestrecurați de lut,
ca munți de apă-n cârpe de-așternut pe față,
pe catafalcuri șubrede, cu morți de împrumut.

Târăște-mă încet, doar până-n tindă,
fă-mi dintr-un cuib de vulturi așternut,
cioplește-mi căpătâi din capete de grindă,
și-apoi să ne iubim în bobi de grâu cernut.

--------------------------------------------

Nimeni nu mai bate jalbe-n porțile măririi,
grădini rupte din rai, mor sterpe-n bălării,
nănașii-s duși cu lăutari să-ngroape mirii,
la nunți de câini și viermi trandafirii...

24/01/2022