În apartamentul meu vremea e rea
Au mai rămas trei stele
Un fir de iarbă
Și un copac cu două frunze
Dar nu mă dau bătut
Încă
Aștept alături de un prieten mort
Pe nume Dostoievski
Să iasă 14 și vecinii
Între timp ne consolăm fără umor
Că poate planeta noastră
Va fi așteptată la linia de finiș
De o femeie frumoasă care să ne ofere flori și ceva de băut
Bine înțeles
Planeta noastră cea cu trei stele, un fir de iarbă și un singur copac
Dar nici măcar biciul forței de gravitație
Nu mai îmi trezește teamă în apartamentul meu
Pentru că vremea e mohorâtă
Iar crucile iubitelor s-au adunat grămadă pe hol
Nici nu mai pot răspunde la ușă
În caz că prietenul meu
Va avea iar vizitatori celebri
Pentru că pe el mereu îl caută
Sfinți, demoni, îngeri și femei frumoase
Așa că așteptăm cu înfrigurare
Privind cum bila se strecoară printre cele trei stele, firul de iarbă și copacul cu două frunze.
Nici în viața asta nu ne vom întâlni, iubito!