Cerul nepătruns
Ascuns in propria-i taină
Albastrul său străpuns
De doritori de faimă

Glorie eternă!
In codru vânător
Fugi tu căprioară
Fugi de al meu dor

Aleargă cât vei vrea
Dar dorul meu nespus
În urma ta va fi
Veșnicul intrus

Și când lupii vor sări
La al tău fraged gât
Săgeata mea de foc, sclipind
Îi va doborî pe toți, pe loc

Și atunci, sub cerul sfânt
Strălucire a mii de stele
Privesc, sărut chipul tău blând
Și mă pierd in ele