agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 5497 .



Ploile (4)
poezie [ ]
(Cutia de tinichea)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Yannelis ]

2007-10-27  |     | 




Trec de pânza de păianjen însoțit doar de Andante și-n pădurea cea mai deasă fluier și îl chem pe Dante. El nechează dintre trestii,(scuturând pe spate șeaua. S-a redus filtrul luminii. Din copacul amintirii cântă iarăși pitpalacul... Azi, când ceața umple locul, chiar credeai). Eu ziceam să facem poza lăsând poartă doar privirii.../ Tu țineai să lași ca Tympul să-nflorească taina firii/ și din cântecul de plajă și din zarul cu zadar/ să arunci așa-ntr-o doară și când spui: tu n-ai habar!/ să dai iarăși Yames de șase și câștigul să-l reții/ pentru marea întâmplare...



Ploile au rupt zăgazul și au inundat în lunci. Răsuceam firul Rafilei ajutat de șapte prunci. (Căutam o punte-n codrul ce născuse din abis. Este iarăși lună plină... și-i rotundă ca o bilă...) Steaua ta era de-acuma strălucindă-n miezul nopții și din zarul fără puncte te-ai oprit în pragul sorții...



Știu sigur că-ți aduci aminte. Mă întâlniseși pe banca aceea galbenă, care ziceai tu că-i banca femeii de pe dig... Aveți noroc, Domnișoară. Și dumneavoastră, Domnule, ai răspuns cald și-ai zâmbit. Așa s-a întâmplat în dimineața când am început să văd iar. Poți să vii la cafea, ai strigat de pe puntea vaporului dimineților lungi... Cuvintele s-au rătăcit de mine...



La început te-ai enervat. Ai înjurat marinărește și-ai intrat în prima cârciumă. Am tăcut. Între A-mare și a-mic ai scos pânza de păianjen și i-ai făcut să apară. Ai bătut din palme și-ai ajuns în dimineți cu oglindiri... Din ce speram, a ieșit prea puțin. Așa se întâmplă când vrei prea mult, ai zis tu. Nimeni nu te-a băgat în seamă și-ai plecat.



Se amână azi pe mâine. Ieri trecea într-o uitare. Tu dispari după cortină. Eu rămân un țărm de mare. Te-ai amestecat cu lumea. Ai plecat lăsând pustiu. Locu-n care e minunea scânteia în focul viu . Ai plecat să uiți cum jocul te-a legat de un hazard și-ai uitat că El, Norocul, e o poartă într-un gard. Cântă iar povestea serii adunând într-un pitic amăgirea primăverii și durerea din Nimic. Las acum să cânte marea, valul să lovească-n dig și revin într-o chemare unde-l chem pe Pipirig. Intră-n joc acum hazardul. Tu dai zarului sorocul și zici scurt: uite norocul...



Apoi ai luat ceașca de cafea din fața lui Pipirig și-mi arătai pe fața de masă (cadrilată-n trei nuanțe de albastru) cum, cu sulițele de lumină, erau orbiți să cadă-n capcanele îmblănzitorului de șerpi...



.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!